Arestări pe bandă rulantă în dosarul de corupție instrumentat de Parchetul European condus de Kovesi: Prejudiciul ar depăși 5 milioane de euro

În urma percehzițiilor masive efectuate marți în dosarul instrumentat de Parchetul European în România 12 persoane, dintre care 4 funcționari publici, au fost reținute, scrie G4media.ro.

Grupare destructurată de Parchetul European

Parchetul condus de fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi a destructurat grup criminal organizat, specializat în fraude cu fonduri UE și spălare de bani.

Gruparea a creat peste 150 de companii fictive şi le-a folosit pentru a obţine în mod fraudulos fonduri europene şi naţionale.

„Aceste companii au aplicat pentru finanţări publice pentru a achiziţiona echipamente sau bunuri pentru operaţiunile de zi cu zi, pe baza unor documente necorespunzătoare, incomplete sau false, sau au folosit facturi fictive pentru a achiziţiona active fixe, echipamente sau bunuri. În majoritatea cazurilor, echipamentele sau bunurile care figurau ca fiind achiziţionate în cadrul proiectelor nu au fost de fapt achiziţionate, aceleaşi echipamente sau bunuri fiind folosite în mai multe proiecte”, se mai menţionează în comunicat.

Biroul Procurorului Public European (EPPO) a anunţat marţi o acţiune împotriva unei grupări de crimă organizată care era activă în România şi Austria.

„Începând de la primele ore ale dimineţii, sunt în desfăşurare 160 de percheziţii domiciliare, inclusiv la locuinţe ale unor funcţionari publici şi la sedii ale unor instituţii publice, ca parte a unei anchete în derulare de şase luni asupra unor presupuse fraude cu fonduri europene şi româneşti de peste cinci milioane de euro, spălate printr-un mecanism financiar complex”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul EPPO.

Acuzațiile aduse de procurorii europeni

În anul 2017, un grup infracțional organizat a înființat peste 150 de societăți comerciale fictive pe care le-a folosit pentru a obține în mod fraudulos fonduri europene și naționale.

„Aceste societăți au solicitat finanțare publică pentru a achiziționa echipamente sau bunuri pentru operațiunile zilnice, pe baza unor documente inexacte, incomplete sau false, sau au utilizat facturi fictive pentru achiziționarea de active fixe, echipamente sau bunuri. În cele mai multe cazuri, echipamentele sau bunurile enumerate ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu au fost achiziționate în realitate, aceleași echipamente sau bunuri fiind utilizate în mai multe proiecte.

Sumele obținute de la bugetul Uniunii Europene și de la bugetul național de către societățile respective erau de obicei retrase în numerar de la bancomate de către diverse persoane din anturajul membrilor grupului organizat, după care le erau predate acestora. Ulterior, sumele erau folosite pentru achiziționarea de bunuri sau servicii în numele altor persoane fizice sau juridice pentru a ascunde originea ilicită”, mai arată sursa citată.