Barajul Mihăileni, la care se tot lucrează de 35 de ani, a rămas fără lac de acumulare. A fost proiectat să producă 1,2 GW

Barajul Mihăileni, la care se tot lucrează de 35 de ani, a rămas fără lac de acumulare. A fost proiectat să producă 1,2 GW

Lucrările la barajul Mihăileni s-au întins pe mai mult de 35 de ani, însă construcţia lacului său de acumulare a fost blocată, arată Adevărul.

Proces dificil, nu se știe când se vor relua lucrările

La peste 35 de ani de la începerea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, barajul viitorului lac de acumulare de pe valea Crişului Alb a fost recepţionat la sfârşitul lunii martie 2022, însă continuarea lucrărilor de amenajare a lacului de acumulare este blocată, în urma reclamaţiilor unei organizaţii de mediu.

Asociaţia Declic a solicitat în instanţă oprirea continuării proiectului început în anii ´80 în care statul român a investit până în prezent aproape 150 de milioane de lei.

Un proces între reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale (reclamanţi) şi Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Consiliul Judeţean Hunedoara (pârâţi) se află în derulare la Tribunalul Cluj, iar continuarea lucrărilor depinde de sentinţa dată de magistraţi.

Cauza a intrat pe rolul instanţei în luna mai, iar următorul termen al procesului a fost stabilit în 22 septembrie.

Exproprierile localnicilor au fost suspendate

Între timp, Asociaţia Declic a obţinut în instanţă atât suspendarea lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula lucrările de amenajare a lacului de acumulare.

În primul proces, judecat la Tribunalul Cluj şi, în recurs, la Curtea de Apel Cluj-Napoca, reprezentanţii ONG-ului au obţinut suspendarea temporară a lucrărilor la Acumularea Mihăileni, reclamând că în ultimii ani acestea s-au derulat fără o autorizaţie de construire valabilă.

Asociaţia spune că nu există studii de mediu prin care să fie reglementate soluţiile de limitare sau prevenire a prejudiciilor ecologice, precum şi că impactului ecologic al barajului constă în deteriorarea corpurilor de apă, afectarea situl Natura 2000 Defileul Crişului Alb, aflat în aval, sit desemnat pentru 7 specii de peşti.

Barajul a fost inaugurat, lucrările la lacul său au fost oprite

În 31 martie, la câteva zile după soluţionarea pe fond a cererii de suspendare, lucrările la barajul Mihăileni au fost recepţionate de Apele Române, într-o ceremonie la care a participat ministrul Tanczos Barna, al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Lucrările sunt oprite în prezent. Exproprierile au fost suspendate în instanţă. Pentru ca amenajarea lacului de acumulare să poată continua, în luna mai, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost aprobat amplasamentul şi au fost declanşate procedurile de expropriere a tuturor terenurilor localnicilor din zona viitorului lac de acumulare.

Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.

Ar fi trebuit să producă 1,2 GW și să protejeze toată zona în caz de inundații

Acumularea de pe râul Crişul Alb a rămas, în schimb, unul dintre cele circa 30 de proiecte hidrotehnice începute înainte de 1989 în România şi nefinalizate în următoarele trei decenii.

De această investiţie urmau să beneficieze comunităţile din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp.

Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.

Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier.

După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.

Statul român a alocat până în prezent 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`