Coliva, simbol al credinței și nemuririi. De ce nu lipsește de la înmormântări și pomeniri

Coliva, simbol al credinței și nemuririi, este unul dintre cele mai importante preparate tradiționale românești cu rol religios. Pregătită la înmormântări și pomeniri, din grâu fiert, miere sau zahăr și nucă, coliva are o semnificație mult mai profundă decât un simplu desert. Ea reprezintă viața, speranța în înviere și legătura dintre cei vii și cei trecuți în neființă.

De ce este coliva, simbol al credinței și nemuririi, un preparat sacru

Coliva este o ofrandă realizată din boabe de grâu, un ingredient cu semnificație puternică în creștinism. Așa cum bobul de grâu trebuie îngropat pentru a rodi din nou, tot așa trupul omenesc se descompune pentru a învia în nestricăciune. Dulciurile care se adaugă, precum miere, zahăr, mirodenii, simbolizează dulceața vieții veșnice pe care sufletul o primește prin credință. Din acest motiv, coliva este considerată expresia materială a speranței în nemurirea sufletului.

Care este originea colivei în tradiția ortodoxă

Rădăcinile colivei ca simbol religios se regăsesc în secolul al IV-lea și sunt legate de minunea Sfântului Teodor Tiron. Potrivit tradiției, în timpul persecuțiilor împăratului Iulian Apostatul, acesta a încercat să îi facă pe creștini să se abată de la credință, poruncind ca alimentele din piețele orașului să fie stropite cu sânge provenit din jertfe păgâne. Atunci, Sfântul Teodor Tiron s-a arătat în vis episcopului Eudoxie și l-a sfătuit ca poporul să nu cumpere nimic din piață, ci să consume grâu fiert îndulcit cu miere, preparatul care astăzi poartă numele de colivă.

Prin acest îndemn, creștinii au fost salvați de la profanare și și-au păstrat postul curat. Din acel moment, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în prima sâmbătă din Postul Mare să fie prăznuit Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, iar coliva să fie adusă la biserică, sfințită și împărțită credincioșilor, ca amintire a minunii, potrivit doxologia.ro.

Care sunt țările unde coliva este pregătită și consumată

Coliva nu este specifică doar României, ci face parte din tradiția ortodoxă și se întâlnește în mai multe țări din estul și sud-estul Europei, dar și în Orientul Apropiat.

• Grecia – se numește koliva și se pregătește în special la pomeniri și la sărbătoarea Sfântului Teodor Tiron.

• Bulgaria – cunoscută ca kolivo sau kutya, folosită la parastase și slujbe de pomenire.

• Serbia – numită koljivo, fiind preparată la înmormântări și pomeniri.

• Rusia, Ucraina și Belarus – apare sub denumirea de kutia sau kolivo, mai ales în tradițiile ortodoxe slave, uneori și la Crăciun sau Anul Nou, nu doar la înmormântări.

• Georgia – există preparate similare folosite în ritualuri religioase ortodoxe.

• Orientul Apropiat (Liban, Siria) – în comunitățile creștine ortodoxe și greco-catolice, există variante de colivă pregătite la pomeniri.