Curtea de Justiția a UE dezbate sesizarea României privind mandatul european de arestare în cazul predării lui Paul de România / Alina Gorghiu: „Cazul este deosebit de important pentru statul român”

Curtea de Justiția a Uniunii Europene dezbate, luni, sesizarea României cu privire la mandatul european de arestare în cazul predării lui Paul de România.

Sesizarea României cu privire la mandatul european de arestare emis pe numele Paul de România va fi dezbătută luni

După ce instanțele din Franța și Malta au refuzat extrădarea lui Paul de România, fugit din țară după condamnarea definitivă în dosarul „Ferma Băneasa”, Curtea de Apel Brașo a sesizat CJUE.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a salutat admiterea solicitării de a se dezbate în procedură de urgenț acest caz:

“Astăzi va fi termen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România în cazul Prințului Paul.

Este vorba despre sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov, care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării Prințului Paul.

Cazul este deosebit de important pentru statul român şi mă bucur că a fost admisă solicitarea de a se dezbate în procedură de urgență. Faza scrisă s-a finalizat, toate părțile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor”.

Alina Gorghiu a precizat că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român.

“Aceasta a propus Curții să răspundă la întrebările preliminare în sensul că executarea unui mandat european de arestare de către un stat membru nu poate fi refuzată pentru simplu motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.

În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanței de condamnare, fără a fi constatate deficiențe sistemice sau motive întemeiate și serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental.

Facem toate demersurile pentru a-i aduce pe fugari în ţară. Şi pentru acest lucru le mulţumesc colegilor din Ministerul Justiţiei, instanţei de executare, Poliţiei Române și tuturor autorităţilor implicate”, a precizat Alina Gorghiu.

Comisia Europeană a dat dreptate Curții de Apel Brașov

Comisia Europeană a dat dreptate Curții de Apel Brașov care a sesizat Curtea de Justiție Europeană cu mai multe întrebări preliminare prin care a cerut să analizeze dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislația UE în materia mandatului european de arestare.

Potrivit surselor judiciare, Comisia Europeană propune CJUE să răspundă la întrebările Curții de Apel Brașov după cum urmează:

Executarea unui mandat european de arestare de către un stat membru NU poate fi refuzată pentru simplul motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.

Aceleași surse judiciare precizează că și presupunerea instanței din Franța care a argumentat că Prințului Paul nu a avut parte de un proces echitabil a fost desființată de Comisia Europeană (mai exact, că 2 dintre judecătorii care l-au condamnat nu aveau jurământul depus). Mai exact, CE subliniază că niciunul din rapoartele sale privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sau privind statul de drept sau cele recente ale Comisiei de la Veneția, nu au evidențiat nereguli sistematice în ceea ce privește depunerea jurământului de către judecători în Romania. De asemenea, CEDO a respins o cerere privind lipsa numirii unor judecători ai Înaltei Curți de Justiție și Casație prin decret al Președintelui României.  Mai mult, recent, la 15 septembrie 2023, Comisia a închis  mecanismul de cooperare și de verificare privind Romania deoarece aceasta a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referință și toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului privind, printre altele, independența sistemului judiciar.  Prin urmare, Comisia are dubii, pe baza elementelor disponibile, că pretinsele neregulile în ceea ce privește cei doi judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea fi considerate de o natură și gravitate care să demonstreze existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în Romania.

Comisia Europeană mai spune că informațiile referitoare la existența sau la agravarea unor deficiențe sistemice cu privire la independența puterii judecătorești dintr‑un stat membru nu pot fi suficiente în sine pentru a justifica refuzul executării unui mandat european de arestare emis de o instanță a acestui stat membru. Instanța trebuie să stabilească existența unui risc real ca acestei persoane să i se încalce, în cazul predării către autoritatea judiciară emitentă, dreptul său fundamental la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite în prealabil prin lege. Ori, în speță, Comisia are dubii asupra existentei acestui risc real având în vedere cele menționate în hotărârea instanței de trimitere. În ceea ce privește unul din judecători, Înalta Curți de Casație și Justiție a hotărât că lipsa jurământului nu este pedepsită de lege iar celălalt judecător a declarat în fata unui notar public că a depus jurământul în anul 1995, mai spun sursele judiciare.

Prin urmare, Comisia propune următorul răspuns CJUE: Instanța chemată să decidă cu privire la predarea unei persoane pentru care a fost emis un MEA, nu poate refuza executarea acestuia doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului judiciar al instanței de condamnare fără a constata – în baza unor elemente obiective, fiabile, precise și actualizate în mod corespunzător, existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în ceea ce privește funcționarea sistemului jurisdicțional al statului membru emitent sau a unor deficiențe care afectează protecția jurisdicțională a persoanei în cauză SAU că există un risc real ca acestei persoane să i se încalce, în cazul extrădării în România, dreptul său fundamental la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite în prealabil prin lege.

Prinţul Paul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare

Amintim că prinţul Paul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu în dosarul Ferma Băneasa. Prejudiciul: 9.523.769 euro.

La data de 28 aprilie 2024, Prințul Paul a fost găsit în Malta. După comunicarea mandatului european de arestare nr. 1/17 decembrie 2020 către autoritatea judiciară de executare pentru a fi predat, Prințul Paul a fost arestat la data de 29 aprilie.

În data de 30 aprilie 2024, Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea de Justiție cu mai multe întrebări preliminare prin care a cerut să analizeze dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare.

La 20 mai 2024, instanța de executare din Malta a refuzat predarea prințului Paul considerând că există un risc real de încălcare a dreptului fundamental prevăzut de articolul 4 din cartă și articolul 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (CEDO), cu privire la interzicerea tratamentelor inumane și degradante, sub aspectul condițiilor de detenție.