Cutremurele din Gorj, o enigmă pentru specialiști. De ce nu poate fi prezis un seism nicăieri în lume

Seismologii de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului au transmis, miercuri, că aparatura nu poate prezice un cutremur şi nicăieri în lume nu există o metodă de a face predicţie.

Mai mult decât atât, aceștia au subliniat că activitatea seismică în zona Oltenia a fost o surpriză şi este de aşteptat să scadă din ce în ce mai mult, notează observatornews.ro.

Cutremurele din Gorj au fost cele mai mari din ultimele 200 de ani 

Mircea Radulian, directorul ştiinţific al INCDFP, a explicat că zona Oltenia este una cunoscută de seismologi, care are o activitate în general slabă şi moderată.

„Într-adevăr, ceea ce s-a întâmplat ieri şi alaltăieri (marţi şi luni – n. r.) este o intensificare deosebit de mare a acestei activităţi în zonă. Este, practic, cea mai mare activitate seismică înregistrată în decurs de vreo 200 de ani, de când avem noi înregistrări. Din acest punct de vedere, a reprezentat o surpriză, să zicem, în sensul că pentru această zonă calculele noastre indicau o magnitudine maximă în jur de 5,5. Deci, practic, s-a depăşit această magnitudine şi în acelaşi timp a fost şi un şoc dublu.

Au fost două cutremure cu magnitudini mari, peste 5. S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Deci, e clar că a fost o intensificare pronunţată a activităţii şi bineînţeles că aceasta va schimba puţin harta de hazard seismic pentru zona respectivă, în sensul că pentru viitor vom avea în vedere cutremure mai mari decât cele pe care le ştiam noi. (…) Informaţiile pe care le aveam, sunt informaţii pe de o parte geologice şi tectonice, pe de altă parte datele seismice, ele nu indicau până în prezent posibilitate a unui cutremur mare”, a declarat Mircea Radulian, într-o conferinţă.

Potrivit acestuia, energia în zonă a fost eliberată, sistemul fiind într-un proces de reechilibrare, iar activitatea seismică va scădea.

„Aceste replici care au apărut şi vor mai apărea câteva zile la rând este de aşteptat să fie din ce în ce mai mici. De fapt, deja s-a văzut că s-au mai micşorat. Se poate lua în calcul şi eventual o replică mai mare, să zicem în jur de 4 sau peste 3. (…)

Aceste sisteme de forţe care apar în scoarta terestră au un caracter neliniar, deci ele nu evoluează după un mod uşor de prezis. Au un caracter complex, chiar haotic. Şi atunci e greu să spui cu exactitate, neavând datele suficiente la acele adâncimi, ce se va întâmpla exact în viitor. Dar, în ceea ce priveşte activitatea acum, mă aştept să scadă din ce în ce mai mult”, a mai explicat directorul ştiinţific al INCDFP.

Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur

De asemenea, directorul institutului, Constantin Ionescu, a precizat că „aparatura nu prezice”, ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce.

„Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice”, a menţionat acesta.

La rândul său, Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a susținut că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri.

„De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (…) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii”, a afirmat Mihai Diaconescu.

Conform directorului INCDFP, cutremurul care s-a produs luni, în județul Gorj, a fost urmat de 16 replici, iar miercuri a avut loc un alt seism, urmat de peste 94 de replici.

„Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 spre 7. Au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României”, a semnalat Constantin Ionescu.

Aplicaţia din Vrancea anunţă cu 25 de secunde de a veni unda periculoasă în București

Totodată, acesta a mai transmis că în România există un sistem de alertare seismică pentru zona Vrancea, care anunţă cu 25 de secunde înainte de a veni unda periculoasă în Capitală.

„Dar este o tehnologie, nu este o predicţie. Noi avem echipamente deasupra epicentrului unde se produce cutremurul, estimăm cât este energia din primele sosiri şi după aceea ştim cât va fi cutremurul. (…)

Noi am construit această aplicaţie pentru a bloca gazele la intrarea în blocuri, a lega lifturile de la blocuri cu aplicaţia ca să trimită imediat liftul la parter, să blocheze infrastructuri periculoase cum ar fi procese chimice, nucleare sau alte infrastructuri.

Această aplicaţie sau acest sistem, că e un sistem, este folosit la centrale nucleare din Bulgaria şi România, e transfrontalier”, a mai spus Constantin Ionescu.