Pe măsură ce temperaturile scad și zilele devin mai scurte, specialiștii avertizează că milioane de persoane se confruntă cu o formă gravă de depresie legată de anotimpuri. Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este adesea confundată cu o simplă tristețe trecătoare, însă medicii subliniază că ea reprezintă o afecțiune psihiatrică reală, cu impact major asupra calității vieții.
Deși mulți o descriu drept „melancolie de iarnă”, SAD este de fapt o „tulburare depresivă majoră”, explică dr. Laurence Wainwright, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford. „Acronimul nu ajută întotdeauna”, spune el. „Face ca această afecțiune să fie ușor confundată cu puțină tristețe. Dar, deoarece apare și dispare, nu este luată în serios, chiar dacă poate fi chinuitoare pentru cei care suferă de ea”.
Potrivit datelor citate de Sky News, tulburarea afectivă sezonieră este o „fază depresivă recurentă” care se manifestă în anumite perioade ale anului (cel mai des iarna) și intră în remisie primăvara. În Marea Britanie, între 0,5% și 2,4% din populație suferă de SAD, adică între 268.000 și 1,6 milioane de persoane.
Cea mai răspândită explicație este lipsa luminii solare în lunile reci. „Lipsa luminii puternice poate provoca o defecțiune a ritmului circadian, ceasul intern al organismului”, explică dr. Wainwright. În paralel, crește producția de melatonină (hormonul care reglează somnul) ceea ce duce la oboseală accentuată și lipsă de energie.
Specialiștii cred că și serotonina și vitamina D joacă un rol esențial în declanșarea simptomelor, deși mecanismele exacte sunt încă în studiu. Printre manifestările frecvente se numără oboseala extremă, hipersomnia, retragerea socială, pofta crescută de carbohidrați, creșterea în greutate și o stare persistentă de tristețe sau iritabilitate.
„Este vorba pur și simplu de incapacitatea de a te da jos din pat, cu excepția cazului în care ai o nevoie urgentă”, avertizează dr. Wainwright. „Nu este oboseala pe care o poate remedia o cafea”.
Experții recomandă mai multe forme de tratament, dovedite științific. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este eficientă în ruperea tiparelor negative de gândire și comportament. Terapia cu lumină, prin expunerea zilnică la o lampă de 10.000 de lux timp de 30-60 de minute, ajută la reglarea ritmului biologic.
În cazurile moderate sau severe, medicii pot prescrie antidepresive din clasa SSRI, precum fluoxetina (Prozac) sau sertralina (Zoloft). Totuși, tratamentul trebuie personalizat și monitorizat atent.
Dr. Wainwright atrage atenția asupra percepțiilor greșite legate de această afecțiune: „Ideea că poți să treci peste asta sau pur și simplu să te plimbi în parc, să petreci mai mult timp cu prietenii sau să pleci în vacanță câteva zile în sudul Europei – nu este cazul cu bolile mintale. Aceasta este o afecțiune medicală gravă”.