De ce căscăm? Oamenii de știință au aflat adevăratul motiv din spatele unui gest aparent banal

Căscatul este un comportament comun tuturor: de la oameni, la mamifere și chiar păsări. Deși îl asociem adesea cu oboseala sau plictiseala, cercetătorii spun că acest reflex ascunde procese fiziologice complexe și surprinzătoare.

Este căscatul legat de respirație și oxigenarea creierului?

Mult timp, oamenii au crezut că scopul căscatului este acela de a crește aportul de oxigen în organism. Totuși, cercetările moderne contrazic această idee.

„Când îi întreb pe oameni «Care este motivul pentru care căscăm?», cei mai mulți spun că are legătură cu respirația sau oxigenarea organismului. Ceea ce mulți nu știu este că această ipoteză a fost testată și s-a demonstrat falsă”, explică Andrew Gallup, profesor de biologie comportamentală la Universitatea Johns Hopkins din SUA, informează click. 

În anii ’80, mai multe studii au modificat nivelurile de oxigen și dioxid de carbon din aerul inspirat de voluntari. Rezultatul? Deși respirația s-a schimbat, frecvența căscatului a rămas aceeași.
De asemenea, persoanele cu afecțiuni respiratorii sau pulmonare nu căscau mai des decât restul populației, așa cum s-ar fi așteptat cercetătorii dacă teoria oxigenării ar fi fost corectă.

Ce se întâmplă în creier atunci când căscăm

O explicație mai solidă ține de efectele fiziologice ale căscatului asupra craniului și creierului. Căscatul pare să acționeze ca un mecanism natural de reglare a fluxului sanguin și a temperaturii cerebrale.

„Putem privi deschiderea largă a maxilarului ca pe o întindere localizată, similară cu întinderea mușchilor din alte zone ale corpului. Așa cum întinderea ajută circulația sângelui în corp, se pare că și căscatul are același efect asupra craniului”, explică Andrew Gallup.

Prin acest proces, crește aportul de sânge arterial către craniu, urmat de o întoarcere mai rapidă a sângelui venos spre inimă. În plus, aerul inspirat în timpul căscatului creează un efect de răcire naturală, trecând peste suprafețele umede ale gurii, limbii și pasajelor nazale.

Cum ajută căscatul la reglarea temperaturii creierului

Specialiștii cred că rolul căscatului este de a menține creierul la o temperatură optimă. Testele au arătat că oamenii cască mai des în medii calde și mai rar în medii reci.
Explicația: aerul inspirat acționează ca un „radiator” natural, favorizând eliminarea excesului de căldură.

Această descoperire ar putea explica și de ce anumite medicamente sau afecțiuni neurologice provoacă căscat excesiv. Practic, ele determină creșterea temperaturii corporale sau cerebrale.

Are căscatul și o funcție psihologică?

Da. O altă teorie populară printre neurologi este cea a „schimbării de stare”. Potrivit acesteia, căscatul ar ajuta creierul să treacă de la o stare la alta. De exemplu, de la somn la veghe sau de la plictiseală la concentrare.

„Este posibil ca, prin căscat, să se faciliteze trecerea de la rețelele cerebrale implicate în visare și introspecție la cele responsabile de concentrare și acțiune”, explică dr. Olivier Walusinski, autor al mai multor studii dedicate fenomenului.

De ce este căscatul molipsitor

Fenomenul de căscat molipsitor rămâne una dintre cele mai interesante curiozități din biologie. Oamenii de știință cred că are legătură cu empatia și sincronizarea socială.

În natură, multe specii folosesc acest reflex pentru a se „alinia” la același nivel de vigilență sau relaxare. Într-un grup, căscatul unuia dintre membri poate declanșa o reacție în lanț, pregătind întreaga comunitate fie pentru acțiune, fie pentru odihnă.