Destinul dramatic al bisericii ridicate de Voievodul Matei Basarab / Ajunsese spital pentru răniți și grajd pentru vite

În anul 1637, voievodul Matei Basarab ridica una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale Țării Românești și anume Mănăstirea Măxineni, aflată la confluența râului Buzău cu Siret.

Situat la graniţa dintre judeţele Galaţi şi Brăila, monumentul istoric a avut un destin dramatic, fiind de-a lungul secolelor spital pentru răniți, lovită de obuzurile tunurilor, și grajd pentru vite, potrivit adevarul.ro.

Zidurile mănăstirii Măxineni, lovite de obuzurile tunurilor

Vechea biserică ridicată de voievod, a avut un rol însemnat în apărarea ţării, fiind în imediata vecinătate cu raiaua Brăilei (în stăpânire otomană la acea dată) şi a graniţei cu Moldova.

Timpurile nu au fost blânde cu mănăstirea. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, mănăstirea a fost închinată ca metoc Spitalului Pantelimon din Bucureşti, scrie sursa citată.

„În anul 1917, în regiunea mănăstirii, s-au purtat aprige lupte, iar zidurile groase s-au prăbușit la 17 februarie în același an, lovite de obuzurile tunurilor și explozia depozitului de muniții, aruncat în aer”, susțin reprezentanții Arhiepiscopiei Dunării de Jos.

Biserica ridicată de Voievodul Matei Basarab, ajunsă grajd pentru vite

După ce zidurile i s-au prăbușit, fiind lovite de obuzurile tunurilor, o altă explozie produsă în cel de-al Doilea Război Mondial a distrus în proporţie de peste 70% biserica istorică, mănăstirea fiind atunci părăsită. Lasată în ruină, biserica a ajuns grajd pentru vite.

Monumentul istoric a fost restaurat

Vechea biserică făcută de domnitorul Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea și strădania neobosită a Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Astfel, pe 24 iunie 1990, hramul mănăstirii învie după 73 de ani, când aici s-au auzit din nou toaca și clopotele, s-a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, în prezența unui număr mare de preoți, condus de Chiriarhul locului.

Biserica-paraclis a fost construită între anii 2000-2004 şi sfinţită pe 24 iunie 2004, având ca hram „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul“. Cu ocazia acelui eveniment, la împlinirea în acel an a 500 de ani de la trecerea la cele veşnice a Sf. Voievod Ştefan cel Mare, mănăstirea a primit al doilea hram. Biserica fost ridicată prin contribuţia a numeroşi binefăcători locali.

Începând cu iulie 2007, biserica veche a intrat în ample lucrări de restaurare – consolidare, până în anul 2013, când a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor.