Marți s-au împlinit 35 de ani de la moartea disidentului Gheorghe Ursu, care și-a pierdut viața în urma torturilor suferite în timpul anchetării sale de către organele de Securitate. În acest context, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig a transmis un mesaj, în care a subliniat că „este un moment potrivit pentru a rememora şi aprecia la justă valoare curajul şi altruismul tuturor acelor opozanţi ai regimului comunist, cunoscuţi sau anonimi, care s-au ridicat împotriva unui sistem opresiv şi criminal şi şi-au adus contribuţia la transformarea României într-o ţară în care libertăţile individuale şi valorile democratice au devenit un dat”.
Născut pe 1 iulie 1926 în oraşul basarabean Soroca, Gheorghe Ursu a absolvit Facultatea de Construcţii în anul 1950 și până la moartea sa a lucrat la Institutului de Proiectări în Construcţii (ISLGC) Bucureşti.
În 1950, el a fost exclus din PCR pentru „prietenie cu elemente reacţionare”. Ulterior, a fost denunțat la Securitate, iar la finalul anului 1984 a fost arestat. În timpul anchetei, Gheorge Ursu a recunoscut că este autorul a două scrisori ”în care denunţa măsurile criminale dispuse de Nicolae Ceauşescu în legătură cu repararea clădirilor avariate de cutremurul din 4 martie 1977, precum şi cenzura aplicată de regimul de la Bucureşti scriitorilor”. Scrisorile fuseseră trimise la postul de radio ”Europa Liberă”.
Gheorghe Ursu a fost arestat din nou în septembrie 1985, pretextul fiind cel al „deţinerii ilegale de valută”, apoi a fost torturat pentru a dezvălui „legăturile” sale.
Și acum, la 35 de ani de la moartea disidentului, condițiile în care acesta și-a pierdut viața fac obiectul unui proces în instanță.
În acest context, SRI își exprimă speranța că justiția va stabili adevărul, iar directorul instituției, Eduard Hellvig refirmă faptul că „Serviciul Român de Informaţii nu numai că se delimitează ferm de crimele şi abuzurile Securităţii, ci le condamnă explicit. Între Serviciul Român de Informaţii şi Securitatea comunistă nu există şi nu va exista vreodată nici o formă de înţelegere sau compatibilitate, cum nu există între valorile unui regim democratic şi orice formă de totalitarism. Serviciul Român de Informaţii îşi menține hotărârea fermă de a sprijini procesul prin care societatea românească doreşte să se elibereze definitiv de tenebrele trecutului”.