EXCLUSIV // Coordonatorul lotului olimpic de matematică, despre testele PISA: “Sistemul de evaluare trebuie regândit. N-aș vrea să ajungem să spunem că facem matematică pentru a ști să calculăm dobânzi” / Temele de la școală, evaluate de un olimpic

EXCLUSIV // România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA 2018, la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe. Potrivit rezultatelor PISA 2018, procentul de analfabetism funcțional în rândul elevilor români este de 44%, în medie, în creștere față de testarea din 2015, când indicatorul era de 39%. (Detalii AICI)

Potrivit rezultatelor, aproximativ 1% dintre elevii de 15 ani din România au performanțe foarte bune la citire. Asta înseamnă că au obținut nivelul 5 sau 6 la testul PISA 2018, adică au reușit să ajungă și să rezolve subiectele cele mai grele. În condițiile în care media statelor OECD este de 9%, procentul României este unul foarte scăzut.

Ceva mai bine stăm la matematică unde au reușit să ajungă cu brio la răspunsuri de nivel 5 sau 6 (cu dificultatea cea mai ridicată) circa 3% dintre elevii de 15 ani care au susținut testele PISA 2018. În țările membre OECD, media este 11% pentru acest indicator.

B1.ro a stat de vorbă cu conf.univ.dr Cătălin Liviu Gherghe, coordonatorul lotului olimpic de matematică, despre rezultatele obținute la testele PISA și despre criza actuală din învățământul românesc.

Metodele vechi de predare nu mai sunt potrivite

”Aceste teste sunt standardizate, ele sunt îndreptate către anumite competențe, ar trebui văzute nu foarte strict. Dacă, de exemplu, acești copii, din alte țări ar fi fost testați în spiritul, deși la noi evaluările aceste nu sunt foarte în regulă, dacă ar fi fost testați în spiritul acestor evaluări e posibil ca ei să fi avut rezultate mai slabe.

Evident că la noi sunt multe lucruri în neregulă în sistem, după părerea mea în primul rând ar trebui mers chiar de la pregătirea profesorilor, chiar mai înainte, de la atragerea oamenilor mai buni care să rămână la noi în țară, să facă meseria de profesori. Din păcate nu cei mai buni studenți devin profesori.

Al doilea lucru ține de pregătirea lor, în facultate un procent foarte mic din cunoștințele pe care le capătă în cei 3 ani folosesc în meseria de profesor. De aceea ar fi foarte bine ca fiecare facultate de stiințe să poată organiza un master didactic, există o lege dar ea nu a fost aplicată din păcate. Societatea evoluează și e clar că metodele vechi de predare ar putea să nu mai fie potrivite pentru copii de acum.

Lucrurile astea ar trebui ca profesorii să le poată învăța în aceste mastere. Din păcate, mă uit la matematică, nu doar primii 6 din echipa națională la olimpiada internațională pleacă, dar la matematică în fiecare an pleacă 30- 40 de oameni dintre cei mai buni și care nu se mai întorc. Asta nu e rău că pleacă, e normal să studiezi în străinătate, dar din păcate ei nu se mai întorc. Acum 20-30 de ani când se pleca mai puțin și rămâneau și profesori foarte, foarte buni și asta se vedea. Profesorii care rămân își dau silința, dar poate ar trebui să îi ajutăm într-un mod organizat”, a declarat conf.univ.dr Cătălin Liviu Gherghe.

Hibele din sistemul românesc de evaluare

Acesta spune că rezultatele, deși nu trebuie să fie ignorate, nu sunt o oglindă fidelă a nivelului de cunoștințe a elevilor.

”Testarea aceasta este standardizată și poate este mai mult gândită pe sistemul de evaluare din alte țări și atunci copii sunt pregătiți într-un fel pentru acest tip de testare. Dacă el ar da testări de tipul pe care le dăm noi în care se merge mai mult pe competențele strict matematice s-ar putea ca ei să nu fie foarte buni.

Sistemul nostru de evaluare are multe, multe hibe, se pune prea mult preț pe partea algoritmică, dar de fapt tu nu înțelegi ce faci acolo, dar știi să faci chestiile acelea și mai puțin preț pe aplicabilitate.

Matematica este în sine o competență, chiar și făcând ore de matematică care sunt strict de cunoștințe, ele dezvoltă o competență. Poți să înlocuiești matematica cu șahul. N-aș vrea la matematică să se ajungă să se spună că facem matematică pentru a ști să calculăm dobânzi. Nu asta este scopul, poate la celelalte materii, la fizică, la biologie, la chimie.

Dar repet sistemul nostru de evaluare trebuie regândit, sunt mai mulți factori acolo și s-ar putea de multe ori să ne păcălim și să vedem că ei au rezultate bune la sistemele astea dar de fapt ei să nu știe foarte mult. Profesorii ar trebui să fie și ei mai deschiși către noua tehnologie să poată face o îmbinare, dar pentru asta ar trebui să știi foarte bine materia respectivă și să fii la curent și cu noutățile tehnologice ce-i drept. Trebuie găsită o situație de echilibru. Copilul trebuie atras și păcălit puțin dar pentru asta îți trebuie cunoștință și abilitate”, susține conf.univ.dr Cătălin Liviu Gherghe

Vina părinților și a profesorilor

În opinia sa elevii români au toate datele pentru a reuși în domenii diferite și doar sistemul, părinții și profesorii sunt responsabili pentru rezultatele slabe.

”Copiii noștri poate sunt mai deștepți decât ai lor, dar poate sistemul nu este bun. Procentul de promovabilitate la bacalaureat, de exemplu, nu e chiar foarte mic, promovabilitatea în Franța e mai mică. Trebuie să îi îndrepți către calea lor, ei poate ei nu știu din clasa a-8-a ce vor să facă. Lumea s-a schimbat și la majoritatea primul gând este ”Cum ajungem să câștigăm niște bani?”. E pericolul să se piardă partea de profunzime. Eu am vorbit cu colegi și din alte țări și interesul este din ce în ce mai scăzut de a deveni profesori. Mă uitam și la noi, la informatică, informaticieni foarte buni care termină nu vor să se facă profesori de informatică se duc în străinătate să câștige bani foarte buni.

Partea cealaltă de performanță este influența părinților. În principal își doresc foarte mult dacă excelează într-un domeniu copilul lor să plece la o facultate foarte bună. Asta este partea negativă a lucrurilor, copilul nu este lăsat să gândească cum dorește” a conchis profesorul.

Coșmarul temelor pentru acasă

Sergiu-Ionuț Novac, de la Liceul Teoretic ”Coriolan Brediceanu” Lugoj, județul Timiș este în clasa a XII a și spune că a aplicat la mai multe facultăți din străinătate dar nu s-a hotărât încă dacă va pleca din țară. În vara aceasta a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Matematică din Marea Britanie. Spune că și elevii au partea lor de responsabilitate în procesul de învățare.

”Personal cred că am avut un foarte mare noroc pentru că toți oamenii din jurul meu au fost foarte implicați și m-au ajutat să depășesc anumite dificultăți. Nu pot vorbi din experiență, dar din câte știu este vorba despre foarte multă birocrație și profesorilor le este foarte greu să se focuseze pe predat. Ar fi asta o variantă cine vrea să facă performanță să facă performanță, din câte am înțeles la un moment dat existau anumite grupe de performanță și lotul național avea o perioadă mai lungă de pregătire în care lucrau doar ei pentru câteva luni. Acum nu mai există așa ceva din păcate, poate că ar fi bine” a spus Sergiu-Ionuț Novac.

Doar 3% dintre elevii români au reușit să treacă de un nivel superior al testului PISA. Este aceasta dovada faptului că elevii buni sunt foarte puțini de fapt și deseori ni se prezintă performanța ca fiind ceva normal?

’’Cred că ține și de elev. Eu personal a trebuit să dedic foarte mult timp pregătirii mele și cred că m-a ajutat și faptul că sunt destul de conștiincios și am tras eu de mine. Deși poate nu ar trebui ca un elev normal să tragă de el ca să obțină o notă decentă, poate că sistemul ar trebui să îi ajute mai mult în sensul acesta, să nu trebuiască ei să depună atât efort. Cu siguranță nu poți fără puțin studiu individual, pentru că de multe ori poți avea impresia că ai înțeles dintr-o expunere a profesorului, dar dacă nu încerci singur să treci singur prin noțiunile respective de multe ori ai doar impresia că ai înțeles.

Avem noi și o impresie greșită asupra temelor de exemplu. Dacă nu ai știut să faci tema ne gândim că e un lucru rău, o să primești o notă mică, mai degrabă elevii ar trebui să își facă temele și ceea ce nu știu să fie încurajați să întrebe profesorul orele următoare. Până la urmă, să fim sincere, peste tot se copiază teme și se face o temă și toată lumea copiază de acolo. Mă gândesc că dacă fiecare ar fi împăcat cu ideea că ”n-am știut, asta e! am să întreb profesorul și am să învăț de la el”poate s-ar reduce și problema asta cumva” a spus olimpicul.

Integrarea tehnologiei în educație

Acesta a adăugat că profesorii nu trebuie să își dea mai puțin interesul pentru o clasă de alt profil decât materia predată, dar nici nu sunt datori să rezolve probleme de olimpiadă internațională la clasă.

”Pare un risc plauzibil să vrem să tragem tare în altă parte și să ignorăm anumite cunoștințe de bază. Până la urmă un profesor de clasă nu trebuie să aibă cunoștințe avansate cum suntem noi cei care participăm la Olimpiada Internațională, poate nu este asta o problemă neapărat, dacă profesorul nu poate să rezolve o problemă de la olimpiada internațională, ci să știe foarte bine materia pe care trebuie să o predea la clasă majorității, materia de bază.

La matematică totul e foarte teoretic și în mare totul se poate face doar cu o foaie și un pix. La fizică e păcat că nu exiată mai multe experimente și nu ne folosim mai mult de tehnologie. Până la urma asta e trendul și nu putem să rămânem în urmă, trebuie să integrăm și tehnologia în educație și poate că în modul acesta am reuși să și atragem oarecum mai mulți elevi pentru că e fascinant totuși” a mai spus Sergiu-Ionuț Novac.