G7 s-a angajat să integreze în continuare refugiații din Ucraina dar situația lor în acest moment nu e deloc ușoară în UE

G7 s-a angajat să integreze în continuare refugiații din Ucraina dar situația lor în acest moment nu e deloc ușoară în UE
Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

G7 s-a angajat luni să „faciliteze în continuare” integrarea refugiaților ucraineni pe piețele muncii din țările respective și să „asigure accesul la protecție socială și educație adecvată atât timp cât este necesar”.
Însă, în realitate, situația nu este chiar atât de simplă iar unii dintre refugiați riscă fie să rămână fără adăpost, fie să ajungă să fie strămutați în baze militare sau locuințe de stat în care condițiile nu sunt din cele mai bune. Ba mai mult, câțiva se plâng deja că și-ar putea pierde chiar și statutul de refugiat.

Milioane de ucraineni au cerut permis de ședere temporară într-o altă țară

Cel puțin 12 milioane de persoane și-au părăsit locuințele de la începutul războiului din Ucraina, potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU). Mai mult de cinci milioane au plecat în țările vecine, în timp ce șapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Ucrainei.

În cifrele actualizate și publicate de BBC, ONU spune că, până la 21 iunie, peste 5,2 milioane de refugiați din Ucraina au fost înregistrați în întreaga Europă. Mai mult de 3,5 milioane au solicitat un permis de ședere temporară într-o altă țară: Rusia: 1.305.018 refugiați ucraineni înregistrați, Polonia: 1.180.677, Moldova: 85.797, România: 82.733, Slovacia: 78.972, Ungaria: 25.042, Belarus: 9.006.

Alții au plecat spre alte destinații, în special cei care au trecut în Polonia, Ungaria și Slovacia. Aceste națiuni au granițele deschise cu alte țări din UE. ONU spune că există peste 780.000 de ucraineni în Germania, aproape 380.000 în Republica Cehă și 137.000 în Italia.

UE le-a acordat ucrainenilor dreptul automat de a rămâne și de a munci pe teritoriul celor 27 de state membre ale sale timp de până la trei ani. Refugiații sunt găzduiți în centre de primire dacă nu pot sta la prieteni sau rude. Li se oferă hrană și îngrijiri medicale, precum și informații privind continuarea călătoriei. Ei au dreptul la plăți de asistență socială și la acces la locuințe, tratamente medicale și școli. Cel puțin în teorie.

În Marea Britanie, pentru mulți ucraineni încep greutățile găsirii unei locuințe

Ucrainenii care sunt găzduiți de britanici în cadrul programului „Homes for Ukraine” se confruntă cu lipsa unui sprijin real atunci când se termină termenul care le asigura o locuință în Marea Britanie.
Opora, o rețea de asistență pentru ucrainenii care s-au mutat în Marea Britanie, a declarat că a fost deja contactată de familii care au fost excluse de pe piața privată a închirierilor după ce nu au trecut de verificările obișnuite.

Unora li s-au cerut dovezi că sunt angajați sau un istoric fiscal pe o perioadă de ani de zile în urmă, deși s-au mutat în Marea bRitanie doar după ce a izbucnit războiul. Chiar și cei care au locuri de muncă stabile și economii consistente și nu au avut niciodată datorii, s-au trezit fără posibilitatea de a închiria.

Deși doar un număr mic de refugiați au fost afectați până acum, mii de persoane ar putea fi afectate de diverse obstacole birocratice în lunile următoare, pe măsură ce programele de plasament aranjate prin programul Homes for Ukraine se vor încheia. Sponsorii erau obligați să găzduiască refugiați pentru o perioadă minimă de șase luni.

Refugiații ucraineni din Bulgaria trebuie să facă loc turiștilor

Aproximativ 100.000 de refugiați ar fi ajuns în Bulgaria, unde mulți au fost cazați în hotelurile de la Marea Neagră. Acum, aceștia trebuie să facă loc turiștilor și sunt mutați în diferite complexe și baze militare de stat. Au existat rapoarte contradictorii cu privire la starea acestor clădiri. Presa locală a relatat că refugiații s-au simțit dezamăgiți de condițiile de trai precare, alții și-au exprimat recunoștința. Linia oficială este că toate bazele oferă cel puțin condiții de trai de bază.

Majoritatea hotelurilor au fost dezamăgite de subvențiile de 40 de leva pe refugiat primite de la statul bulgar, aproximativ 20 de euro, care au scăzut ulterior la 15 leva, adică 7,67 euro.

Deja din 30 mai, vicepremierul Kalina Konstantinova i-a criticat pe refugiați pentru că au solicitări tot mai complexe, iar ulterior premierul Kiril Petkov s-a referit la cazarea refugiaților la hotel ca la o „experiență de lux” pe care guvernul nu o poate oferi la nesfârșit.

Căile ferate de stat din Polonia anulează de la 1 iulie călătoriile gratuite pentru refugiații din Ucraina

Cu peste două milioane de refugiați sosiți în Polonia și unele dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei, Căile Ferate de Stat Poloneze PKP au fost, încă din luna aprilie, în prima linie a eforturilor de ajutor umanitar. Au lansat peste 1.000 de trenuri, inclusiv servicii speciale și vagoane obișnuite cu o capacitate sporită, pentru a ajuta la transportul a peste jumătate de milion de refugiați în Polonia și nu numai, mai ales către Berlin și Praga.

De la 1 iulie însă, PKP Intercity a anunțat că va anula călătoriile gratuite cu trenul pentru refugiații din Ucraina.

PKP Intercity a anunțat că va anula călătoriile gratuite cu trenul pentru refugiații din Ucraina. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

În Franța, refugiații din satul de pe feribotul „Méditerranée” au fost relocați deși unii își găsiseră locuri de muncă în apropiere

Aproximativ 930 de cetățeni ucraineni și-au găsit refugiu la bordul feribotului „Méditerranée” în portul Marsilia din Franța. Și totuși, în 10 iunie, cei câteva sute de refugiați care au mai rămas au fost nevoiți să plece, nu fără ceartă și supărare. După mai bine de două luni de existență, un întreg sat plutitor a fost relocat.

Compania maritimă Corsica Linea, finanțată de statul francez înființase acest sat de refugiați ucraineni pe un vapor din portul orașului Marsilia. „Méditerranée”, acostat din 29 martie a fost nevoit să debarce și să trimită refugiații spre alte locuri. Acest feribot cu 500 de cabine și-a reluat din nou serviciile pe linia Marsilia-Alger. Și astfel sute de familii (aproximativ 600 de ucraineni) s-au trezit peste noapte că nu mai sunt protejate, cazate, sprijinite social, medical și să-și găsească un loc de muncă.

statutul de refugiat poate fi pierdut cu ușurință Foto: Hepta – DPA Images / Eurokinissi

Refugiații ucraineni devin „non-refugiați”

Persoanele care au solicitat deja documente și cărora li s-a acordat azil temporar pentru o perioadă cuprinsă între un an și un an și jumătate (în funcție de țară), dar care au plecat în Ucraina pentru cel puțin câteva zile (și mulți au făcut-o) se confruntă cu faptul că nu se mai pot întoarce.

Iar problemele apar nu doar la plecarea în Ucraina, ci și în orice altă țară din afara spațiului Schengen. „Mulți se duc acasă pentru câteva zile și nu li se permite să se întoarcă – oamenii își pierd locurile de muncă, locuințele închiriate”, spune una dintre refugiatele din Ucraina pentru un material realizat de humanrightsonline.

Potrivit refugiaților, cel mai greu de trecut sunt frontierele poloneză și maghiară. Deoarece acum nu există transport aerian direct din Europa către Ucraina, oamenii nu pot intra nu doar în Polonia sau Ungaria, ci nici în alte țări, de exemplu Germania, Italia, unde au primit azil. Deși, de exemplu, în Italia a existat recent o clarificare oficială conform căreia persoanele care au primit un Permesso (un card de plastic care confirmă înregistrarea conform paragrafului 24) pot merge în Ucraina pentru cel mult 90 de zile pe an și se pot întoarce fără a-și pierde dreptul la azil temporar.

Foto: Andi Miron

Dar, în realitate, totul depinde de dispoziția polițistului de frontieră de la granița cu Ungaria de a-i lăsa să intre sau de a-i întoarce înapoi. De exemplu, călătoria fără viză în Europa a expirat în 24 iunie pentru cetățenii care au intrat în țările din UE în prima lună de război – de la sfârșitul lui februarie până la 24 martie.

Inițial, UE a anunțat o posibilă prelungire a regimului de scutire de vize pentru ucraineni (se discutau termene de ședere de până la 180 de zile), dar în cele din urmă doar unele țări (Bulgaria, România, Croația, Cipru) au prelungit regimul de scutire de vize.

Unii dintre refugiații din Ucraina nu mai sunt lăsați să se întoarcă în UE, dacă-și vizitează țara

Mulți ucraineni care au decis să se întoarcă acasă după o perioadă de ședere în UE mai mare de 90 de zile, pur și simplu nu mai sunt lăsați să se întoarcă în Europa. Sau pentru a reuși să se întoarcă trebuie să treacă prin mai multe puncte de control.

„În cele din urmă, totul depinde de decizia polițistului de frontieră respectiv. Dacă unii oameni sunt lăsați să intre, alții sunt respinși, este clar că nu există un algoritm clar în această privință”, – se plânge Oksana, o locuitoare a regiunii Poltava, care s-a luptat pentru a se întoarce în Italia după o călătorie de o săptămână în Ucraina.

„Atâta timp cât am avut un certificat de hârtie (a fost eliberat în timpul etapei de solicitare a Permesso), nu m-am dus nicăieri. Când am primit un card de plastic de la Questura (departamentul de migrație al poliției italiene), am întrebat dacă pot merge în Ucraina. Mi-au spus că nu ar fi nicio problemă. Principalul lucru este să nu depășesc 90 de zile de ședere în Ucraina pe parcursul unui an. Dar, în practică, polițiștii de frontieră maghiari nu știu nimic despre asta. Permesso-ul italian nu i-a impresionat deloc”, spune femeia.

Urmăriți B1TV.ro și pe