Scandalul urșilor ajunge la Parlamentul European: Românii cer socoteală pentru cele 11 milioane de euro pierdute

Gestionarea urșilor provoacă scandal la nivel european. Autorii petiției cer respingerea legii care mărește cotele de vânătoare, deoarece consideră că soluția reală constă în prevenție, nu în împușcarea animalelor.

Ce s-a întâmplat cu fondurile europene destinate pentru gestionarea urșilor

Semnatarii petiției atrag atenția asupra unui eșec major în utilizarea banilor europeni. România a beneficiat din 2021 de aproximativ 11 milioane de euro pentru un proiect de conservare ce trebuia finalizat la sfârșitul anului 2023, însă obiectivele nu au fost atinse. Autorii documentului menționează „eșecul utilizării fondurilor europene, lipsa de transparență privind beneficiarii finali și lipsa rezultatelor concrete pentru reducerea conflictelor om-urs”.

Cum a influențat statul strategia de gestionarea urșilor

Cetățenii critică statul pentru construirea unei imagini negative a speciei, semnatarii susținând că aceasta distrage atenția de la problemele de implementare a politicilor de mediu. Sunt invocate cazuri de violență extremă împotriva animalelor, cum este cel din localitatea Bezid, unde trei urși au fost găsiți otrăviți cu insecticide interzise de peste un deceniu.

„Trei urşi găsiţi morţi în Mureş, otrăviţi cu substanţe interzise: insecticide extrem de periculoase, interzise în România de mai bine de zece ani”, conform datelor din anchetă.

Cum a devenit dezinformarea online o piedică pentru salvarea animalelor  

Analizele realizate de inițiativa „Oameni și Urși” arată că dezbaterea publică a fost manipulată prin campanii de știri false și rețele de boți, încălcând regulile europene prevăzute de Digital Services Act.  Aceste campanii digitale au avut rolul de a amplifica sentimentul de teamă pentru a pune presiune pe modificarea legislației, scrie Libertatea.

„Criminalitatea organizată este un fenomen global, complex și dinamic, ce nu are granițe, nu cunoaște limitări de resurse (financiare ori umane), ce operează clandestin, ermetic și susținut, speculând lacunele legislative, slăbiciunea autorităților și inconsecvența aplicării legii, în fapt, orice vulnerabilitate de ordin social, economic ori politic, în vederea obținerii de profit. Se adaptează constant societății pe care o parazitează și evoluează aproape în același ritm cu progresul tehnologic al acestui secol”. precizează DIICOT

Ce soluții propun cetățenii

Inițiatorii petiției spun că eliminarea animalelor nu este o soluție sustenabilă și cer Parlamentului să opteze pentru măsuri de prevenție și protejarea habitatelor naturale. Un studiu realizat de DataDiggers în 2025 sprijină această viziune.  Statisticile arată că interacțiunile agresive sunt rare, reprezentând doar 1% din totalul întâlnirilor, în timp ce 86% dintre români consideră că fauna sălbatică este esențială pentru echilibrul ecosistemelor.