Industria de profil cere măsuri imediate pentru a asigura accesul pacienților la medicamente generice. APMGR și PRIMER, scrisoare deschisă către Guvern, Parlament și Casa Națională de Sănătate

Industria de profil cere măsuri imediate pentru a asigura accesul pacienților la medicamente generice. APMGR și PRIMER, scrisoare deschisă către Guvern, Parlament și Casa Națională de Sănătate
Foto: Pixabay.com

Industria de medicamente generice și biosimilare nu poate opera într-un mediu care combină inflația excesivă a costurilor cu politici de taxe (taxa claw-back) și care scad constant prețurile, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) și Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).

APMGR și PRIMER solicită să fie implementate imediat mai multe măsuri astfel încât „pacienții să aibă în continuare acces la medicamentele generice”. Scrisoarea este semnată de directorii executivii ai celor două organizații, Valentina Baicuianu (APMGR) și Dragoș Damian (Primer), și este adresată Guvernului României, Parlamentului și Casei Naționale de Sănătate.

Scrisoarea poate fi consultată în format pdf AICI

APMGR și PRIMER, scrisoare deschisă privind asigurarea accesului la medicamente generice:

Prezenta scrisoare oficială este adresată dumneavoastră în numele APMGR și PRIMER și se referă la problemele de acces la medicamentele generice ce vor fi întâmpinate de către pacienții români.

În contextul socio-economic actual, cu o rată a inflatiei ajunsă la cote alarmante, îmbatranirea populației și creșterea cheltuielilor cu tratamentul pentru bolile cronice, rolul medicamentelor generice și biosimilare a crescut semnificativ, de aceea considerăm că este momentul ca Guvernul să recunoască importanța acestora și să susțină aceste medicamente.

Într-o analiză făcută pe perioada 2015-2021 de către IQVIA a reieșit că cele 1000 de medicamente generice care au fost lansate în aceasta perioadă au generat 780 milioane de euro economii de cost și un acces de trei ori mai mare al pacienților la tratament.

60% din aceste economii au fost generate de către medicamentele generice din ariile terapeutice oncologie, cardiologie, diabet și neurologie.

În ultimii 6 ani valoarea consumului trimestrial de medicamente compensate necondiționat a crescut cu 50%, principalele creșteri nominale le-au înregistrat citostaticele și antidiabeticele orale, această creștere fiind generată în principal de medicamentele inovative.

Fără economiile de cost aduse de către medicamentele generice, guvernul nu ar fi putut susține cererea tot mai mare de medicamente din ultimii ani .

În următorii 10 ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice pe piață, dar o oportunitate foarte mare poate veni și din utilizarea crescută a medicamentelor biosimilare, oportunitate pe care România încă refuză să o valorifice.

În această perioadă producatorii și importatorii de medicamente generice calculează noile costuri pentru productie (care includ costurile crescute cu utilitățile, transport, materie primă) la care se adaugă prețul cel mai mic impus de Ministerul Sănătății, taxa clawback mai mare
decât stipulează Legea 53/2020 și inflația.

Dacă ne dorim ca pacienții să aibă în continuare acces la medicamentele generice, Ministerul Sănătății și CNAS să beneficieze de economii de cost generate de către medicamentele generice și biosimilare, următoarele măsuri trebuie luate imediat:

  1. Scăderea taxei clawback pentru medicamentele generice de tip II și III cu un procent de 6- 8%; datorită modului de calcul al taxei (la prețul de raft), pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preț de producător între 5-100 RON, se plătește o taxă clawback de peste 28% și nu 20% cum prevede Legea 53/2020.
  2. Ajustarea politicii de preț cu rata inflației, cel puțin pentru medicamentele de până în 100 RON șă amânarea procesului de corecție.
  3. Susținerea producătorilor de medicamente generice din România cu plafonarea prețului utilităților.

Medicamentele generice tratează 70% din populație și cheltuie doar 25% din bugetul pentru compensarea medicamentelor.

Din păcate, lipsa de susținere a medicamentelor generice și biosimilare, administrarea ineficientă a bugetului pentru compensarea medicamentelor a condus la creșterea numarului de medicamente aduse prin autorizații de nevoi speciale (ANS), la prețuri și de 10 ori mai mari decăt prețul unui medicament generic prezent în piață, dar devenit nesustenabil din cauza eroziunii prețului și a taxei clawback.

Întârzierea implementării măsurilor mai sus menționate va genera un impact dramatic asupra accesului pacienților la medicamente generice și implicit asupra bugetului sistemului de sănătate.

Industria de medicamente generice și biosimilare are o obligație morală și legală de a menține aprovizionarea cu medicamente către România și suntem pe deplin angajați să facem acest lucru. Cu toate acestea, nu putem opera într-un mediu care combină inflația excesivă a
costurilor cu politici de taxare (taxa claw-back) și care scad constant prețurile . Prin urmare solicităm ca această situație dificilă să fie abordată prin implementarea unor politici durabile care sunt aliniate cu autonomia strategică europeană.

Vă mulțumim și rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru întrebari și clarificări.

  • Nici o fabrică din lume nu poate asigura tot necesarul de medicamente generice pentru toți cetățenii.
  • Fabricile de medicamente locale exportă un procent de 60-100% din producția locală, contribuind masiv la echilibrarea balanței comerciale a României.
  • De asemenea și fabricile au portofoliu de medicamente generice din import.
  • Nu există linie de producție în România pentru medicamente generice oncologice. Mai mult de atât, tratamentul pentru bolile cronice este combinat, medicamente inovatoare și generice; de cele mai multe ori genericul lipsind din piață, tratamentul nu este eficient.
Urmăriți B1TV.ro și pe