Depinde Europa de petrolul din Golful Persic? Explicația lui Mihai Daraban, după redeschiderea Strâmtorii Ormuz: „Nu mai înțelegem nimic din ce e real și ce e ireal” (VIDEO)

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a vorbit, vineri, în cadrul emisiunii News Pass de pe B1 TV, moderată de Laura Chiriac, despre efectele redeschiderii Strâmtoarea Ormuz asupra pieței petroliere.

Acesta susține că reacția pieței a fost imediată, iar prețurile au intrat pe un trend descendent.

Cum a influențat redeschiderea Strâmtorii Ormuz prețul petrolului

Mihai Daraban a explicat că revenirea traficului maritim în zonă a dus la o ieftinire rapidă a petrolului, cotațiile coborând sub pragul de 90 de dolari pe baril, atât pentru Brent, cât și pentru WTI. Evoluția confirmă o relaxare a tensiunilor din piață, în contextul în care această rută este esențială pentru transportul global de țiței.

De altfel, datele recente arată că petrolul Brent a coborât spre aproximativ 88 de dolari/baril după redeschiderea strâmtorii, în urma unei scăderi de peste 10% .

Există sau nu mine în Strâmtoarea Ormuz. Ce spune Mihai Daraban

Șeful CCIR respinge categoric informațiile vehiculate în ultimele săptămâni privind existența minelor în zonă, pe care le consideră nefondate și generatoare de panică.

“Relaxarea se vede și cum a căzut petrolul pe bursă, că deja e sub 90 de dolari, deci și Brentul, și West Texas Intermediate. Din punctul acesta de vedere, e vizibil. Dar, acum, știți cum e…. Și în emisiunea dvs., și în presă, și în tot mediul extern s-a tot vorbit de celebrele mine din Hormuz și ajungem la ce vă spuneam eu în emisiune acum o săptămână, două, trei, și vă spuneam că nu există mine în zonă. Cum rămâne cu ele?”, a declarat Mihai Daraban.

De ce sunt armatorii încă reticenți, potrivit lui Mihai Daraban

Potrivit lui Daraban, confuzia creată în jurul acestor informații a avut efecte directe asupra transportatorilor maritimi, care au devenit extrem de precauți.

“Cei care le-au menționat de atâtea ori, că trebuiesc venite nave de deminare, am ridicat și noi, România, două degete, că suntem de acord să aducem nave de deminare după încheierea conflictului. Iată că este o problemă care nu este foarte bine explicată armatorilor și toți sunt foarte circumspecți, pentru că ei au primit niște date de la firmele de asigurări, așa cum le-am primit și noi de altfel.

Firmele de asigurări au instrucționat armatorii și le-au spus, domnilor, nu puteți trece Hormuzul decât pe proprie răspundere, noi nu vă asigurăm dacă vă încumetați.”, a mai adăugat președintele CCIR.

Depinde Europa de petrolul din Golful Persic?

Mihai Daraban a ridicat și semne de întrebare privind dependența Europei de petrolul din această regiune, sugerând că există numeroase rute alternative funcționale.

“Acum vedem și noi ce se întâmplă, că nu mai înțelegem nimic din ce e real și ce e ireal. Trăim cu această marotă. Eu sunt foarte curios, vă spun cinstit, cât petrol plecat direct din Golful Persic va ajunge în Europa, că am tot auzit celebrele plânsete legate de kerosenul din Europa.

Europa nu avea nicio problemă în a se aproviziona cu petrol. Oricum nu se aproviziona direct din Golful Persic, eventual se aproviziona prin conducta East-West Petrolline a lui Aramco, care traversează Arabia Saudită din Golful Persic la Yanbu, și la Marea Mediterană ajungea prin conducta Sumed pipeline de la Ain Sokhna la Sidi Kerir. De asemenea, există din Marea Roșie și conducta Eilat-Ashkelon, care nu este demontată, funcționează perfect.

Deci, iată, un alt bypass al Suezului ca alternativă pentru Europa, vorbesc. Ca să nu vorbesc de toate terminalele din Libia, Algeria, Ceyhanul din Golful Iskenderun.

Nu mai vorbesc de Marea Nordului si posibilitatea aducerii petrol din Mexic sau, mai nou, din Venezuela către Europa.”, a mai explicat Daraban.