Noua rută a migranților este prin România, prin Marea Neagră

În primele opt luni ale lui 2017, 3000 de persoane au solicitat o formă de protecţie statului român, cei mai mulţi sunt din Siria şi Afganistan, spun datele oficiale ale Ministerului român de Interne.

Cu o singură lună mai devreme, presa de la București vehicula alte cifre: 1700 de refugiați interceptați, 1200 de cereri de azil. Dacă nu există cumva o defecțiune de comunicare, ceea ce în contextul opacității Inspectoratului pentru Imigrări nu ar fi o surpriză, atunci luna august singură a dublat volumul refugiaților ajunși la granițele României.

La sfârșitul săptămânii trecute, 21 de refugiați care părăsiseră Turcia cu destinația România au murit în Marea Neagră, alte persoane fiind date dispărute, după ce pescadorul la bordul căruia navigau s-a scufundat, la circa 120 de kilometri nord în dreptul stațiunii Kefken, arată un articol DW.

Un solicitant de azil din România primește în jur de 500 de lei pe lună, vreme de șase luni până la un an. Este perioada aproximativă în care, administrativ și, apoi, juridic, i se rezolvă cerera de azil, spune Răzvan Samoilă, coordonatorul fundației Arca, un ONG specializat în asistența refugiaților și migranților.

În fiecare an, cam 400 de cereri de azil procesate primesc aviz favorabil. Sub 10% din totalul celor depuse. De-a lungul anilor, în România s-au strâns aproape 70.000 de refugiați din diverse părți ale lumii. Este vorba despre oameni care, între timp, s-au cam integrat în societatea românească.