OCDE: Corupția rămâne o problemă majoră în România / DNA a fost supusă unor presiuni politice considerabile în ultimii ani, în special prin modificările legilor justiției

OCDE: Corupția rămâne o problemă majoră în România / DNA a fost supusă unor presiuni politice considerabile în ultimii ani, în special prin modificările legilor justiției
Sediul DNA. Sursa: Facebook

Un raportul al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) atrage atenția că România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat de corupție, mai ales după ce legile justiției au fost modificate iar DNA s-a confruntat cu presiuni.

OCDE atrage atenția că DNA ar trebui să aibă resursele necesare, competența autorizată și independență.

Raportul OCDE, critic la adresa Justiției din România

Raportul mai arată că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost supusă unor presiuni politice considerabile în ultimii ani, în special prin modificările legilor justiției adoptate de fostul guvern PSD, fiind amintită aici și înființarea Secției speciale (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ). Aceste modificări au creat presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și ar fi putut schimba cursul cazurilor de corupție la nivel înalt, arată OCDE.

Secția specială ar trebui eliminată, așa cum a recomandat Comisia Europeană, se mai menționează în raport.

OCDE mai notează că lipsa de transparență și predictibilitate în procesul decizional și legislativ face acest proces mai vulnerabil la corupție. Raportul amintește că amendamentele la codurile penale și la legile justiției au fost făcute de parlament prin procedură de urgență în 2019, evitând astfel controlul public. Aceste amendamente riscau să submineze eforturile anticorupție prin reducerea pedepselor, scurtarea termenului de prescripție pentru unele infracțiuni și dezincriminarea neglijenței în serviciu.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, despre desființarea SIIJ

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat în emisiunea moderată de Tudor Mușat că proiectul privind desființarea SIIJ nu prevede reînfințarea unei noi secții sub o altă denumire, ci creează un mecanism care se bazează pe structura existentă a Ministerului Public:

„Sunt de acord că dispare. Cu tot respectul și cu permisiunea dumneavoastră, nu aș fi de acord că reapare. Ca să reapară trebuie să înființăm o nouă structură. Noi ceea ce utilizăm este un sistem de competențe care se bazează pe arhitectura eistentă a Ministerului Public, pe sistemul de parchete, piramidal, ierarhic și o facem cu anumite condiții care țin de vechimea procurorului care se va ocupa de astfel de cazuri, de modul în care sunt desemnați, în mod special de Plenul CSM, de garanțiile pe care trebuie să le ofere li nu în ultimul rând de garanțiile pe care trebuie să le avem că magistrații nu vor fi supuși niciunui fel de presiuni din partea unui anchetator”, a spus Cătălin Predoiu.

Urmăriți B1TV.ro și pe