Precizările Ministerului Sănătății în cazul administrării steroizilor inhalatorii în tratamentul tusei trenante la copii

Doctorul Mihai Craiu a publicat, în luna septembrie, pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, că la Congresul ERS (European Respiratory Society) din 2018 s-a precizat că ”la ora actuală nu există nici o dovadă care să susțină utilizarea steroizilor inhalatorii în tratamentul tusei trenante la copil”, mai precis ”nu se nebulizează Flixotide, sau orice alt steroid, la copilul care nu are astm ci doar tuse cu durata mai mare”.

Această postare a venit în contextul în care medicii din România prescriu predominant acest tip de tratament pentru copii. Practic, aproape orice copil care se prezintă cu tuse la medicul pediatru primește recomandarea de a folosi nebulizarea cu Flixotide (cel mai des recomandat) sau alt tip de steroid.

Mai mult, zeci de părinți au comentat la mesajul publicat, afirmând că medicii le-au recomandat steroizii inhalatorii în tratamentul tusei trenante a celor mici.

La solicitarea B1.ro, Ministerul Sănătății a făcut precizări în acest caz.

Astfel, Comisia de pneumologie a Ministerului Sănătății a declarat pentru B1.ro că ”afirmațiile făcute de diferiți autori, în cadrul unor manifestări științifice nu implică responsabilitatea organizatorilor/instituțiilor, ci strict a celor care le-au făcut, iar acest lucru ar trebui statuat clar în prezentările lectorilor la manifestările științifice”.

Redăm precizările Ministerului Sănătății integral:

”Urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm punctul de vedere al Comisiei de pneumologie a Ministerului Sănătății:

Utilizarea steroizilor inhalatorii, în funcție de patologia abordată, este bine definită în ghidurile și protocoalele în vigoare, atât la copii cât și la adulți.

Tusea trenantă la copii are diferite cauze, astfel că pentru definitivarea diagnosticului este nevoie pe lângă examen clinic, examene paraclinice și de consulturi interdisciplinare, de cele mai multe ori (pediatru, pneumolog, alergolog, psiholog, etc.).

De obicei simptomele copilului sunt relatate de părinte, care le percepe conform înțelegerii, nivelului cultural și educațional propriu, motiv pentru care interpretarea unor afirmații pe rețelele de socializare, la modul general, nu reprezintă o abordare științifică.

De asemenea, afirmațiile făcute de diferiți autori, în cadrul unor manifestări științifice nu implică responsabilitatea organizatorilor/instituțiilor, ci strict a celor care le-au făcut, iar acest lucru ar trebui statuat clar în prezentările lectorilor la manifestările științifice.

Mai mult, pentru discuția unor subiecte profesionale sensibile sau contradictorii, platformele sociale nu reprezintă cea mai adecvată soluție pentru a ajunge la un consens, acestea, reprezentând un vector de imagine pe care unele persoane îl folosesc, uneori, fără discernământ”.