Bolojan cere schimbarea schemei de sprijin pentru angajarea șomerilor, după descoperirea unor abuzuri

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra problemelor din funcționarea unor scheme de sprijin pentru angajarea șomerilor, subliniind că autoritățile trebuie să prevină abuzurile și folosirea nejustificată a banilor publici.

Problemele descoperite în programele de angajare

Potrivit postării sale de pe Facebook, Bolojan a explicat că schema prin care angajatorii primesc 2.250 de lei lunar timp de 12 luni pentru angajarea persoanelor aflate în dificultate a generat rezultate nesatisfăcătoare.

„Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe. Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale… În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele mai multe angajări? În construcții, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, a spus el.

Premierul a menționat și concentrarea excesivă a acestor firme în anumite regiuni: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.

Mecanismul „suveică” și abuzurile descoperite

Un alt aspect criticat de Bolojan este utilizarea repetată a acelorași persoane pentru a obține subvenții de la stat.

„În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția. Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii”, a spus acesta.

Premierul a subliniat: „Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria. Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip ‘suveică’ doar pentru a se lua banii de la stat”.

Soluții și măsuri concrete

Pornind de la aceste constatări, Bolojan a cerut Ministerului Muncii să identifice soluții pentru corectarea programelor și să ia măsuri concrete pentru stoparea abuzurilor.

„Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală. Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a adăugat acesta.