Proiectul „Masă sănătoasă”, extins la 500.000 de elevi. Ce ar trebui să primească copiii la școală

Guvernul a decis, în şedinţa de marţi, să extindă programul „Masă sănătoasă” la peste 500.000 de elevi, potrivit Știrile ProTv.

Programul național „Masă sănătoasă”

Ministerul Educației trebuie să stabilească, până pe data de 1 februarie, câți elevi și preșcolari vor beneficia de mese sănătoase.

Programul național „Masă sănătoasă”, pentru anul școlar 2025-2026, se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, 28 ianuarie.

Acesta are ca scop promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase printre copiii şi tinerii din şcolile din România. Astfel, contribuie și la implicarea lor în educație, conform Ministerului Educației.

Abandonul școlar

Prin programul „Masă sănătoasă” se dorește diminuarea abandonului școlar.

România a avut în 2023 o rată de abandon școlar de 16,6%, cea mai mare din Uniunea Europeană.

Acest lucru înseamnă că circa 23.000 de elevi părăsesc anual timpuriu sistemul de Educație.

„PNMS urmăreşte să creeze motivaţia pentru studiu, să menţină echilibrul socio-emoţional şi să întărească starea de bine a elevilor, contribuind la reducerea abandonului şcolar pe termen lung. Programul realizează aceste obiective prin furnizarea unei mese nutritive şi echilibrate în şcoli”, a spus Ministrul Educației.

În Finlanda, acest sistem funcționează din 1947. Programul „masa caldă” de la acea vreme oferea elevilor fără posibilități mâncare caldă, din partea statului, la școală.

În această țară, bugetul pentru o masă caldă este de 1,8 euro.

Ce ar trebui să mănânce copiii

În anul școlar 2023-2024 Programul Național „Masă sănătoasă” a funcționat în 1.463 de unități de învățământ, pentru un număr de 522.341 preșcolari și elevi.

În 2024-2025, au fost 533.907 de beneficiari, preșcolari și elevi.

Banii acordați pentru acest proiect sunt în limita sumei de 1.139.400 mii de lei, iar bugetul pe elev este de 15 lei.

De asemenea, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a publicat o listă cu meniuri nutritive pentru copiii.

Preșcolarii și elevii ar trebui să mănânce:  ciorbă de legume, supă de pui cu legume, ciorbă de văcuță cu legume, legume cu piept de pui/carne slabă de porc la grătar, mâncare de mazăre cu piept de pui/carne slabă de porc/vită, pilaf cu legume și ficăței de pui, piure de morcov cu grătar de pui/carne slabă de porc, piure de cartofi, salată cu piept de curcan, mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor, ghiveci de legume cu pui/carne slabă de porc, orez cu legume și pui/carne slabă de porc/vită la tavă, sufleu de broccoli cu brânză, cartofi gratinați, salată cu piept de pui la grătar.

De asemenea, pe listă se mai află: tocană de legume cu orez brun, piure de cartofi cu sfeclă și chifteluțe de legume la cuptor, omletă cu legume – ardei, ciuperci, ceapă verde și brânză telemea, sufleu de conopidă, broccoli și brânză la cuptor, dovlecel umplut cu brânză la cuptor, ciuperci la cuptor umplute cu brânză, pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani, macaroane cu brânză, cartofi franțuzești, la cuptor, cu brânză și ou, quinoa cu legume, sandvici cu unt, șuncă, cașcaval și legume – roșii, castravete, salată și sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude – gogoșar, varză, morcov.

Beneficiarii acestui proiect sunt elevii și preșcolarii prezenți la cursuri, conform structurii anului şcolar. Ei trebuie să primească suport alimentar, adică o masă caldă sau, după caz, un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.