Profesorii și consilierii școlari trebuie să intervină de la primele semne de hărțuire. Cum pot părinții să sesizeze incidentele

Adoptată în 2019, Legea nr. 221 interzice orice formă de violență psihologică în școli și impune intervenția rapidă a profesorilor. Actul normativ stabilește clar obligațiile cadrelor didactice, ale consilierilor școlari și ale conducerii unității. Scopul este protejarea elevilor și prevenirea cazurilor de hărțuire.

Ce prevede Legea 221/2019 privind bullyingul în școli

Legea modifică Legea educației naționale nr. 1/2011 și definește noțiunea de violență psihologică. Conform acesteia, orice comportament de hărțuire, intimidare, umilire sau excludere este o încălcare gravă a dreptului la demnitate și siguranță.

Bullyingul poate lua forme variate. De la porecle, jigniri și excluderi intenționate, până la agresiuni fizice, cum ar fi lovirea sau distrugerea bunurilor personale. În același timp, răspândirea de zvonuri, amenințările sau presiunile psihice sunt considerate violență indirectă.

Fenomenul s-a extins și în mediul online. Comentariile jignitoare, distribuirea fotografiilor fără acord sau grupurile de hărțuire pe rețelele sociale sunt încadrate la cyberbullying, recunoscut expres de lege.

Legea subliniază clar: bullyingul nu este o „joacă de copii”. Este o formă de violență reală, cu efecte emoționale și comportamentale grave. Astfel, comportamentele de acest tip trebuie identificate, raportate și sancționate imediat.

Cum trebuie să intervină școala în cazurile de bullying

Școala are obligația legală de a acționa imediat când observă sau primește o sesizare. Intervenția trebuie făcută de diriginte, consilierul școlar sau conducerea unității. Rolul lor este să protejeze elevul agresat și să restabilească un climat de siguranță.

Dacă profesorul diriginte nu reacționează, părintele poate cere convocarea Comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței psihologice-bullying. Această structură este obligatorie în fiecare școală, potrivit Ordinului Ministerului Educației nr. 4343/2020. Comisia analizează cazul, stabilește măsuri și verifică aplicarea lor.

Ce pot face părinții dacă școala nu ia măsuri

Părinții au dreptul de a depune o sesizare scrisă la conducerea școlii. Ei pot solicita o intervenție oficială și rapidă. Dacă situația persistă, pot sesiza Inspectoratul Școlar Județean, iar în cazurile grave, Ministerul Educației.

Pentru agresiuni fizice, hărțuire sexuală sau amenințări, părinții pot apela direct la Poliție, întrucât aceste fapte sunt infracțiuni.

Legea oferă și exemple practice de aplicare. Dacă un elev este jignit, iar cadrul didactic spune că sunt „glume între copii”, părintele poate formula o plângere oficială. Dacă școala nu intervine, Inspectoratul are obligația să investigheze cazul și să impună sancțiuni.

În caz de agresiune fizică, părinții pot cere anchetarea incidentului, sancționarea elevului agresor și, dacă este necesar, mutarea acestuia. Copilul victimă poate beneficia de consiliere psihologică, la fel și agresorul, pentru a preveni repetarea comportamentului.

Ce mesaj transmite legea anti-bullying

Actul normativ transmite un mesaj clar despre bullying: niciun copil nu trebuie să fie umilit, exlus sau agresat la școală, relatează Capital.ro. Protecția elevilor este o obligație legală, nu o alegere.

Instituțiile de învățământ, profesorii și autoritățile educaționale trebuie să garanteze un mediu sigur și respectuos. Intervenția rapidă, comunicarea constantă între școală și familie și aplicarea legii pot opri abuzurile din fașă, pentru ca fiecare copil să se simtă în siguranță.