Europenii între proprietate și chirie, spațiu și costuri tot mai mari. Ce spun datele Eurostat despre România

Datele publicate de Eurostat conturează un tablou complex al modului în care europenii locuiesc, de la statutul de proprietar sau chiriaș, până la dimensiunea locuințelor și costurile asociate. România se remarcă prin contraste puternice, ocupând simultan poziții extreme în mai mulți indicatori legați de locuire.

De ce România rămâne țara proprietarilor de locuințe

La nivelul Uniunii Europene, 68% dintre persoane locuiesc în locuințe proprietate personală, însă România depășește semnificativ această medie. Cu 94% dintre cetățeni proprietari, România se află pe primul loc, fiind urmată de Slovacia, Ungaria și Croația, potrivit datelor Eurostat.

În majoritatea statelor membre, proprietarii sunt majoritari, singura excepție notabilă fiind Germania, unde 53% din populație locuiește cu chirie. Procente ridicate ale chiriașilor se mai regăsesc în Austria și Danemarca, reflectând modele diferite de acces la locuință.

Cum arată tipologia locuințelor în Uniunea Europeană

Distribuția între case și apartamente este relativ echilibrată la nivel european, cu 51% dintre cetățeni locuind în case și 48% în apartamente. Preferințele diferă însă puternic între state, Irlanda având cea mai mare pondere a locuințelor individuale. În marile orașe europene, apartamentele domină clar, în timp ce în zonele rurale situația se inversează, majoritatea populației locuind în case. Această diferență reflectă atât densitatea urbană, cât și specificul dezvoltării rezidențiale.

În medie, un cetățean al Uniunii Europene dispune de 1,7 camere, cele mai generoase valori fiind raportate în Malta, Belgia și Țările de Jos. La polul opus se află România și Slovacia, unde media este de doar 1,1 camere per persoană, relatează Adevărul.

Această realitate se corelează cu nivelul ridicat al supraaglomerării, România fiind pe primul loc în UE, cu 41% din populație trăind în locuințe considerate supraaglomerate. Situații apropiate se regăsesc și în Letonia sau Bulgaria.

O treime dintre europeni locuiesc în case subocupate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației și migrarea copiilor din gospodărie. Cele mai ridicate ponderi se regăsesc în Cipru, Irlanda și Malta. România se află la extrema opusă, cu doar 7% dintre locuințe considerate subocupate, indicator ce reflectă atât dimensiunea redusă a spațiului locativ, cât și structura gospodăriilor.

Cum au evoluat prețurile locuințelor și chiriilor în ultimul deceniu

Prețurile locuințelor au crescut cu 53% în Uniunea Europeană între 2010 și 2024, potrivit raportului „Locuințele în Europa – ediția 2025”. Eurostat arată că „în total, s-a înregistrat o creștere de 53% între 2010 și 2024”, cu avansuri spectaculoase în Ungaria, Estonia și Lituania.

Chiriile au urmat aceeași tendință ascendentă, cu o creștere medie de 25%, deși România rămâne printre statele cu un nivel ridicat al restanțelor la credite ipotecare, chirii și utilități. Tot Eurostat subliniază că „ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării cu restanțe […] a scăzut în UE de la 12% în 2010 la 9% în 2024”.