România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din Uniunea Europeană: mortalitatea maternă. Între 2019 și 2024, cel puțin 75 de femei din mediul rural și-au pierdut viața din cauze asociate sarcinii, potrivit unui raport recent al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Dacă sunt luate în calcul și decesele materne din mediul urban, bilanțul total depășește 150 de cazuri, arată o analiză realizată de Snoop.ro.
Principalele cauze ale acestor tragedii sunt sângerările severe în timpul nașterii, infecțiile, hipertensiunea arterială și afecțiunile preexistente, care nu sunt monitorizate sau tratate la timp. Datele scot la iveală diferențe majore între mediul urban și cel rural, unde accesul la servicii medicale specializate rămâne extrem de limitat.
Conform statisticilor europene, România se află printre statele membre cu cele mai ridicate rate ale mortalității materne, alături de Cipru, Ungaria, Letonia și Portugalia. Rata este de aproximativ 11,7 decese la 100.000 de nașteri, mult peste media UE.
Problema nu se rezumă doar la decese. Un număr important de femei supraviețuiesc complicațiilor apărute în timpul sarcinii sau al nașterii, însă rămân cu dizabilități pe termen scurt sau lung, precum tulburări de mers, probleme de memorie sau limbaj, dureri cronice ori incontinență urinară. Conform UNICEF, numărul exact al femeilor afectate de astfel de complicații nu este cunoscut.
Situația este și mai gravă în mediul rural. În 2023, aproape un sfert dintre decesele materne au avut loc în afara spitalelor, fără asistență medicală, potrivit datelor oficiale. Lipsa personalului medical, distanțele mari până la spitale și timpii mari de intervenție ai ambulanțelor contribuie decisiv la aceste statistici alarmante.
„Aceste cifre ridică probleme serioase privind accesul la servicii medicale”, spun reprezentanții Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INSMC).
În multe comunități rurale, femeile însărcinate trebuie să parcurgă între 60 și peste 100 de kilometri pentru a ajunge la cea mai apropiată maternitate. În situații de urgență, timpul de răspuns al ambulanțelor poate depăși o oră.
„În hemoragii, fiecare minut contează. Întârzierea cumulată poate face diferența între viață și moarte”, avertizează Carmen Bucuri, medic ginecolog la Spitalul Militar de Urgență din Cluj.
Potrivit INSP, județul Constanța a înregistrat cele mai multe decese materne în ultimii ani, cu patru cazuri în 2023 și unul în 2024. Alte județe cu un număr ridicat de nașteri și decese asociate sarcinii sunt București, Cluj, Timiș și Iași, unde anual se înregistrează mii de nașteri.
Specialiștii avertizează că, fără investiții serioase în infrastructura medicală, personal și prevenție, România va continua să ocupe un loc fruntaș într-un clasament care reflectă eșecuri sistemice și costuri umane uriașe.