Senatul schimbă legea privind abandonul de familie pentru a sprijini victimele. Cum se schimbă procedurile penale

Senatul României a adoptat tacit o modificare legislativă care schimbă modul în care sunt tratate cazurile de abandon de familie. Noua abordare urmărește să ofere o protecție mai eficientă persoanelor afectate, în special copiilor.

Ce schimbare aduce noua modificare legislativă

Noua prevedere elimină obligația depunerii unei plângeri prealabile pentru declanșarea urmăririi penale în cazurile de abandon de familie. Astfel, autoritățile pot interveni din oficiu, fără a mai depinde de inițiativa persoanei vătămate.

Modificarea presupune abrogarea articolului 378 alineatul (3) din Codul penal și are ca obiectiv consolidarea protecției legale. „Prin această abrogare, acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere”, se arată în expunerea de motive.

Decizia a fost anunțată după expirarea termenului de dezbatere, fiind susținută de parlamentari care au invocat necesitatea unei intervenții mai ferme. Inițiativa vizează în mod direct situațiile în care obligațiile de întreținere nu sunt respectate.

De ce este considerată această măsură necesară

Inițiatorii subliniază că abandonul de familie, în special neplata pensiei de întreținere, are consecințe grave asupra copiilor și părinților care îi îngrijesc. Impactul nu este doar emoțional, ci și economic, afectând stabilitatea zilnică a familiilor.

„Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama.”

În practică, vechea reglementare limita eficiența intervenției penale, deoarece impunea un termen strict pentru depunerea plângerii. Această condiție a dus, în numeroase cazuri, la clasarea dosarelor, chiar dacă obligațiile nu erau respectate.

Cum a influențat practica judiciară această decizie

Un element important în fundamentarea modificării îl reprezintă interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2020. Decizia a stabilit momentul de la care începe să curgă termenul pentru depunerea plângerii prealabile.

„Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii.”

Potrivit inițiatorilor, această interpretare, deși corectă juridic, a generat situații inechitabile în practică. „Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată.”

Ce efecte ar putea avea asupra familiilor

Deputata Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, consideră că modificarea va contribui la protejarea interesului superior al copilului și la reducerea vulnerabilității familiilor afectate. Măsura ar putea facilita intervenția rapidă a autorităților în situații sensibile, relatează Capital.

„Această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală”, a declarat aceasta.

„De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică.”, a adăugat Alina Gorghiu.