Statul român, păgubit de milionarul Bogdan Buzăianu: Cum a ”ajutat” mâna dreaptă a lui Călin Popescu Tăriceanu din interiorul Guvernului Ponta

Statul român a fost păgubit cu o sumă de peste 120 milioane euro în dosarul privind insolvența SC UCM Reșița SA, societate controlată prin intermediul firmei elvețiene INET AG de milionarul Bogdan Buzăianu, în care judecătorul Ciprian Viziru este cercetat pentru fapte de corupție, relatează Știri pe Surse.

Astfel, în urma unor negocieri puretate cu oamenii lui Buzăianu, judecătorul Viziru a numit la UCM Reșița SA lichidatori protejați și agreați de acționar și a refuzat schimbarea lor chiar și atunci când ANAF a cerut în mod imperativ înlocuirea lor.

La solicitarea lui Buzăianu, Viziru l-a adus ca lichidator în dosar pe Remus Borza, avocatul care administra în același timp și Hidroelectrica.

Eveniment - 12 dec, 22:54

Patru români au cumpărat o mașină cu doar 2 euro, apoi au fost reținuți pentru fraudă. Cum l-au păcălit pe vânzător

Cum Bogdan Buzăianu se afla în litigiu cu Hidroelectrica pentru a încasa pretinse daune de zeci de milioane de euro pentru faptul că același Remus Borza i-a reziliat contractele prin care cumpăra energie electrică ieftină de la Hidroelectrica printr-o altă firmă de-a sa, Energy Holding,  această mișcare nu a fost altceva decât o formă mascată de mituire a lichidatorului. Iar cuantumul mitei s-a ridicat la un procent de 3% din totalul sumelor pe care Borza le încasa în numele UCM Reșița.

Însă, această manevră a lui Buzăianu l-a plasat pe Borza într-un conflict de interese deoarece UCM Reșița și Energy Holding erau înscrise la masa credală a Hidroelectrica.

Mai mult, Bogdan Buzăianu a reușit să se infiltreze în Guvernul României prin intermediul fostului ministru, Daniel Chițoiu care, în 2013, a propus transferarea datoriei de aproximativ 120 milioane euro pe care UCM Reșița o avea față de ANAF către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AASF).

La fel ca în cazul ASF-Carpatica Asigurări, în care este anchetat penal de DNA, Chițoiu a trecut propunerea favorabilă lui Buzăianu prin Guvern.  OUG 97/2013 este unicul caz în care Guvernul României a emis în 2013 un act normativ prin care a acordat unei societăți private un astfel de ajutor. Transferul creanței de la ANAF la AAAS prin emiterea unei OUG s-a făcut deoarece ANAF se împotrivea lichidatorilor numiți de judecătorul Viziru (Remus Borza și Filipescu) și măsurilor acestora privind redresarea UCM Reșița – vânzarea utilajelor drept fier vechi etc. Imediat cum AAAS a luat locul ANAF, lichidatorii Remus Borza și Filipescu au fost confirmați. Înțelegerile dintre judecătorul Ciprian Viziru – în prezent arestat, patronul UCM Reșița – Buzăianu Bogdan și lichidatorii Remus Borza și Voicu & Filipescu au  avut în vedere și acceptarea creanțelor pe care acționarul INET AG Elvetia și Energy Holding România au pretins că le au față de UCM Reșița.

Insolvența UCM Reșița s-a obținut prin traficul de influență exercitat de Buzăianu și locotenenții săi, speculații duse dincolo de limita legală și înțelegeri penale purtate cu lichidatori.

Înainte de a-și solicita insolvența, UCM Reșița și-a mutat sediul social la București pentru ca dosarul să poată fi înregistrat și judecat de magistrații Tribunalului București- Secția Comercială, unde Buzăianu deja își aranjase intrarea.

În 10 noiembrie 2011, UCM Reșița a depus documentația în vederea schimbării sediului social și al transferului la București și chiar dacă societatea înregistra datorii cptre autoritățile fiscale, situație în care transferul sediului social nu ar fi trebuit să fie aprobat, mecanismul cunoștințelor lui Buzăianu s-a pus iar în mișcare și avizul a fost obținut. Astfel că la data de 15.noiembrie 2011 UCM Reșița s-a înregistrat în București în clădirea World Trade Center. Imediat după transfer, la Tribunalul București s-a depus cerere de intrare în insolvență. La data de 6decembrie 2011, după trei săptămâni de la înregistrarea în București, în Camera de Consiliu prezidată de judecătorul Mircea Moldovan (arestat și el în prezent pentru fapte de corupție) s-a deschis procedura insolvenței UCM Reșița și dosarul a fost repartizat judecătorului Ciprian Viziru. La cererea lui Buzăianu, lichidator provizoriu a fost numită societatea VF Insolvența SPRL – fondată de practicienii Voicu și Filipescu. Din acest moment, UCM Reșița s-a bucurat de susținerea instanței de judecată, dar și a lichidatorilor.

Având de recuperat de la UCM Reșița datorii fiscale în valoare de 528.117.019 lei (aproximativ 120 milioane euro), reprezentând 58,76% din totalul creanțelor înscrise la masa credală a societății (așadar creditor majoritar), ANAF a solicitat în data de 22 februarie 2012 înlocuirea lichidatorului provizoriu VF Insolvența SPRL, numit de judecătorul Ciprian Viziru, cu Cabinetele asociate de practicieni Mincu&Iliescu din Ploiești. Potrivit ANAF, desemnarea Cabinetelor Mincu&Iliescu drept lichidator al UCM Reșița a avut la bază o procedură de selecție. Solicitarea ANAF era mai mult decât îndreptățită, deoarece instituția deținea calitatea de creditor majoritar.

Venirea unui alt lichidator nu i-a convenit lui Buzăianu, care i-a transmis prin intermediari judecătorului Ciprian Viziru să respingă sub orice formă cererea ANAF. Lucru care s-a și întâmplat, judecătorul argumentând prin faptul că lichidatorul propus de Buzăianu și numit de el, VF Insolvența SPRL, tocmai depusese contestație împotriva solicitării – de altfel legale – a ANAF. Ca atare, judecătorul Viziru a refuzat cererea ANAF.

Deoarece o alta firmă de-a lui, Energy Holding, se judeca cu Hidroelectrica pentru a recupera câteva zeci de milioane de euro, iar Remus Borza era administrator judiciar la Hidroelectrica, Buzăianu a cerut oamenilor săi să aranjeze lucrurile astfel încât toată lumea să fie mulțumită. Dupa întâlniri directe și negocieri cu Borza, s-a ajuns la o înțelegere: Borza să fie numit lichidator și la UCM Reșița.

Cum ANAF nu agrea lichidatorii propuși de Buzăianu și tot cerea schimbarea lor, s-a recurs la un truc: în instanță s-a depus un protocol din data 11 aprilie 2012 prin care Remus Borza era cooptat lichidator colaborator în dosarul UCM Reșița. Protocolul a fost semnat de VF Insolvența SPRL (lichidatorul numit inițial) și Euro Insol SPRL (firma lui Borza), cele două entități gruâandu-se într-un consorțiu.

Intrarea lui Remus Borza ca lichidator la UCM Reșița a fost agreeată de Energy Holding și de INET AG și aprobată fără probleme de judecătorul Ciprin Viziru în ședința de judecată din 29 mai 2012, decizia magistratului ascunzând și un cost mai mare al insolvenței. Conform ANAF, lichidatorul propus de instituție – Cabinetele asociate de practicieni Mincu&Iliescu – urma să primească o retribuție de 1% din debitele pe care le-ar fi încasat în numele UCM Reșița. Ceilalți lichidatori agreați de judecător și actionarul Buzăianu – VF Insolvența SPRL și Euro Insol SPRL – au primit însă dreptul de a încasa 3% din debitele recuperate în numele UCM Reșița. Acceptarea unui cost mult mai mare al insolvenței UCM Reșița este aproape inexplicabilă, singura concluzie fiind aceea că diferența de doup procente ascunde recompensarea altor servicii pe care judecptorul sau lichidatorul Borza i le-au adus lui Buzpianu.

În calitatea sa de creditor majoritar, ANAF nu a renunțat la intenția de înlocuire a lichidatorilor aduși în dosar de Buzăianu și a publicat la data de 30 decembrie 2012 un anunț prin care desemna ca lichidator la UCM Reșița Cabinetele asociate de practicieni Mincu&Iliescu. Văzând că ANAF refuză să îi facă jocurile, Bogdan Buzăianu a decis să tranșeze problema la nivel înalt.

Campania electorală a PNL pentru alegerile locale din 2000 a fost organizată de firma B&C Consulting a lui Bogdan Buzăianu, omul din spatele Energy Holding, și a lui Corneliu Visoianu, mare-maestru mason în Marea Lojă a României. Cel care a introdus firma B&C Consulting în sânul liberalilor a fost vicepreședintele partidului de la acea vreme și fostul președinte al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu.

Fost coordonator și finanțator al campanilor electorale ale PNL, Buzăianu a dat ordin să se tranșeze problema direct cu ministrul liberal al Economiei de atunci, Daniel Chițoiu, discuțiile fiind intermediate de oamenii săi prin Cristian David. Chițoiu  a fost repede convins (la fel ca în cazul ASF – Carpatica Asigurări) să promoveze în Guvern o ordonanță de urgență prin care să scoată ANAF din dosarul de insolvență al UCM Reșița. Astfel că, la propunerea ministrului Chițoiu, în ședința de Guvern din data de 21 august 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „Adoptarea unor măsuri privind continuarea activității de producere de echipamente hidroenergetice românești”.

Acest Memorandum propunea două variante de măsuri care să permită continuarea activității SC UCM Reșița SA. În ambele variante, Chițoiu insista ca mai întâi este necesară preluarea, prin act normativ, a creanței ANAF de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS.

Întreaga argumentație în acest caz a fost construită pe interesul Guvernului României de a nu lăsa UCM Reșița să intre în faliment (deși chiar lichidatorul VF Insolvența raporta faptul că nu exista acest risc) – situație în care întreaga industrie hidroelectrica a României ar fi fost în pericol deoarece UCM Reșița este singurul producător de turbine și piese de schimb pentru hidrocentralele românești. Argumentația ministrului Chițoiu a fost nsă falsă, deoarece UCM Reșița nu a derulat direct contracte mari cu Hidroelectrica, ci a livrat echipamente companiilor Voith Hydro și Andritz VA Tech care, la rândul lor, în calitate de comisionari, au livrat mai departe acele echipamente către Hidroelectrica. Mai mult, UCM Reșița nu derula atunci contracte considerabile cu Hidroelectrica astfel încât să se justifice clasarea firmei lui Buzăianu ca fiind o companie strategică de interes național.

Memorandumul propus de ministrul Daniel Chițoiu a fost însă agreat și transformat în OUG 97/2013 – emisă la data de 16 octombrie 2013. După adoptarea acestei OUG, ANAF nu a mai avut calitatea de creditor, locul său fiind luat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS). Aflată acum în postura de creditor majoritar, AAAS nu a mai continuat demersurile ANAF de impunere a unui lichidator selectat pe baza unor criterii, ci a mers  pe mâna lui Buzăianu și a votat propunerile judecătorului Ciprian Viziru de menținere a consorțiului VF Insolvența SPRL și Euro Insol SPRL drept lichidator la UCM Reșița.

Postura de lichidator la Hidroelectrica (până la data de 26 iunie 2013 și din februarie 2014 până în prezent), dar și la UCM Reșița a avocatului Remus Borza este însă incompatibilă. Ca lichidator la Hidroelectrica, Remus Borza derulează contracte și are de recuperat bani de la UCM Reșița, iar din postura de lichidator la UCM Reșița același Remus Borza urmărește încasarea contractelor de la Hidroelectrica. Mai mult, Remus Borza se afla și la mijlocul altor conflictelor comerciale: acționarul UCM Reșița, Bogdan Buzăianu, prin firma Energy Holding are calitatea de creditor atât la UCM, cât și la Hidroelectrica.

Actualul deputat PLR Daniel Chițoiu este unul dintre demnitarii pentru care DNA a cerut ridicarea imunității. Deși asupra sa planează suspiciuni grave de corupție, Chițoiu se plimbă liber fiind ajutat de frăția penalilor din Parlamentul României care, prin vot secret, a respins cererea procurorilor anticorupție.

Mândru posesor în CV al titlului de doctor în economie, Daniel Chițoiu nu s-a remarcat până acum decât prin promovarea intereselor unor “băieți deștepți”, controlând din umbră sau nu companii cheie ale statului. Așa s-a întâmplat și în cazul ASF-Carpatica, dosar în care fostul ministru al Finanțelor este acuzat de abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. Chițoiu a scăpat ca prin minune de urmărirea penală, sacrificându-și, în schimb, soția. Potrivit DNA, în octombrie 2013, Daniel Chițoiu “a inițiat adoptarea unei ordonanțe de urgență al cărei scop exclusiv era sprijinirea grupului infracțional constituit pentru a favoriza interesele Carpatica Asigurări deținută de Ilie Carabulea, în lipsa unei urgențe reale și cu eludarea procedurii prealabile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. Demersul avea ca scop înlăturarea din Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a lui Tudor Daniel George, vicepreședinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, precum și înlocuirea acestuia cu o persoana care urma să garanteze, în mod fraudulos, protecția intereselor financiare ale S.C. CARPATICA ASIG S.A.”.

De asemenea, Chițoiu n-ar fi străin nici de cazul de corupție în care este implicat fostul său șef de campanie la alegerile parlamentare din 2012. Primarul comunei Izvoarele din Giurgiu, Alin Stanciu Bănică, a fost acuzat de trafic de influență în privința unui control al ANAF, surse din anchetă menționând că Stanciu Bănică ar fi făcut “intervenții” pe lângă Chițoiu când era ministru.

Avocatul Remus Borza susține că nu este nici omul lui Victor Ponta, nici al lui Traian Băsescu. El se declara ”omul nimănui”.

Devenit cunoscut odată cu numirea sa ca administrator judiciar în dosarul insolvenței Hidroelectrica, Borza a crescut într-un an în afaceri și notorietate cât au crescut alții într-o viață. El coordonează Grupul Borza și Asociații, care deține două societăți de insolvență, Euro Insol SPRL și Assistance Insolv SPRL, gestionând active ce depășesc 850 milioane de euro. În portofoliul societăților coordonate de Remus Borza se află nume de rezonanță precum Asmita Gardens SRL, Uztel SA, CFR Mesagerie SA, Meridian Land, World Trade Center S.A, Hotel Planet, Plafar S.A, Universul SRL, Servtrans S.A, Elca Auto, Real Power Construct, Institutul Național al Lemnului, Bucovina Mineral Water, Romexpo, UCM Reșița  ș.a. Deși numele său este rostit în numeroase dosare penale, Remus Borza adună în continuare bani cu sacul din insolvențe controversate, satisfăcându-și nestingherit pasiunile costisitoare și extravagante. Și asta pentru că “omul nimanui” este de fapt omul “băieților deștepți”.