Jurnaliștii belgieni atrag atenția asupra suspiciunilor că foarte mulți medici stomatologi reușesc să profeseze în Belgia după ce ar fi obținut diplome în mod frauduros în România. Jurnaliștii citează într-o anchetă chiar reprezentanți ai stomatologilor români care semnalează mai multe probleme privind obținerea diplomelor.
Nu mai puțin de 1 din 6 stomatologi noi din Belgia a avut anul trecut diplomă obținută în România. Belgia este populară în rândul stomatologilor străini din cauza deficitului mare de medici, dar există un indiciu de fraudă în jurul multor diplome de stomatologie românești, este concluzia jurnaliștilor de la VRT NWS.
„Frauda a ieșit la iveală întâmplător în urmă cu câțiva ani, când un medic din afara Uniunii Europene ne-a bătut la ușă pentru a se înscrie ca stomatolog local”. Vorbește Dr. Mihaela Cuţui, medic stomatolog cu experienţă din Timişoara. Bărbatul despre care vorbește este un anume Dr. Adi Ammar.
Cuţui este vicepreşedinte al asociaţiei locale de stomatologie în 2018 când li se alătură Ammar. Are un certificat de limbă care să dovedească că vorbește limba română. Aceasta este una dintre condițiile pentru înregistrarea ca medic stomatolog.
Dar la asociația de stomatologie observă curând că bărbatul, care are un interpret cu el, în realitate nu poate vorbi un cuvânt în română. Când îl confruntă cu asta, Ammar reacționează cu iritare: „De ce nu se poate la Timișoara ce se poate la București?”. Este trimis la plimbare, dar la scurt timp Cuţui observă că este înregistrat la asociaţia naţională de stomatologie din Bucureşti cu certificatul de limbă fals.
Cuţui şi colegii ei trag un semnal de alarmă şi investighează. Aceștia stabilesc că certificatul fals al lui Ammar a fost semnat de personalități marcante din asociația națională de stomatologie. „În plus, am auzit de la colegi din București că cetățenii străini, care nu cunosc limba, ar putea obține un astfel de certificat de limbă pentru 2.000 de euro”, spune Cutui.
Cuţui bănuieşte că Ammar a vrut să folosească România drept trambulină pentru a lucra ulterior în alte ţări ale UE. La urma urmei, oricine este înregistrat într-o țară din UE și lucrează ca stomatolog poate face acest lucru și în alte țări.
Același lucru este valabil și pentru cei care finalizează pregătirea stomatologică într-o țară din UE. România pare a fi, de asemenea, o trambulină în acea zonă. Pentru că în ultimii ani s-au eliberat în masă diplome de stomatologie românească. Există un număr impresionant de studenți din afara UE.
„În România nu există nicio restricție privind numărul studenților la stomatologie”, explică Cuțui. „Universitațile și instituțiile private sunt plătite per student și pe baza calității educației lor.” Mai mult, în ultimii ani guvernul României a dus o politică activă de atragere a studenților străini.
„Aproximativ 20 până la 30 la sută dintre medicii stomatologi nou absolvenți părăsesc România după ce și-au obținut diploma pentru a lucra într-o altă țară din UE”, vede Cuțui.
Așa ajung, printre altele, în Belgia. Și asta se reflectă în cifre. Anul trecut, aproape 1 din 6 stomatologi care s-au înscris la RIZIV aveau diplomă în România. Și mai frapant: mai mulți tunisieni decât românii înșiși. Nu mai puțin de 1 din 10 stomatologi noi din Belgia ar avea naționalitate tunisiană în 2023.
„Nu vreau ca țara mea să fie folosită ca trambulină pentru stomatologii din afara Europei, pentru că asociația noastră de stomatologie și universitățile sunt corupte”, spune Cuțui. În ultimii ani a lucrat ca avertizor în presă, politică și justiție.
Potrivit ei, povestea lui Ammar este doar vârful aisbergului. Apar multe întrebări cu privire la calitatea diplomelor pe care le obțin mulți cetățeni din afara UE. Acestea sunt povești pe care VRT NWS le-a auzit și prin contacte la alte universități din România, dar nu există dovezi momentan.
Anul trecut, ministrul Sănătăţii din Belgia, Frank Vandenbroucke (Vooruit), l-a contactat pe colegul său român când asociaţiile stomatologice belgiene şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la calitatea diplomelor româneşti.
Aceste povești au apărut și în presa românească. Totuşi, potrivit lui Cuţui, ministrul român al Sănătăţii a răspuns laconic. Prin urmare, ea are puține speranțe. „Autoritățile române nu vor să investigheze acest lucru”, a spus ea. „Pentru că implică mulți bani și persoane influente”.