Tanczos Barna: Deficitul bugetar al României, rezultatul deciziilor nesustenabile ale guvernelor precedente

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat într-un interviu pentru Insider Politic că deficitul bugetar de 9,3% al României este rezultatul unor cheltuieli exagerate făcute de guvernele precedente, în special prin majorări nejustificate de salarii, pensii și investiții.

El a subliniat că banii au fost folosiți în principal pentru plata bugetarilor, pensionarilor și pentru proiecte de infrastructură, dar aceste cheltuieli nu au fost sustenabile și au compromis credibilitatea financiară a țării, crescând costurile de finanțare pe plan internațional.

Barna, despre vinovații pentru deficitul bugetar excesiv

„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a precizat fostul ministru al Finanțelor, notează digi24.ro.

Tanczos Barna a mai spus că în ultimele șase luni a constatat că România trebuie să recâștige încrederea cetățenilor și a UE, după ce deficitul a crescut de la 5,5% la 9,3%, afectând credibilitatea țării. Provocarea lui principală a fost să convingă Comisia Europeană și agențiile de rating să accepte un buget sustenabil și o colectare mai bună a veniturilor.

„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a declarat acesta.

Barna: Ilie Bolojan nu va fi asociat austerității, ci cu reformarea statului român

Vicepremierul respinge asocierea prim-ministrului Ilie Bolojan cu austeritatea, așa cum s-a întâmplat cu Emil Boc, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%.

„Nu cred (că Bolojan va fi asociat cu austeritatea – n.r.) pentru că oricât de grea este situaţia, este şi o oportunitate. Eu văd această situaţie ca o oportunitate de a crea, în sfârşit, un stat suplu, de a lua deciziile care trebuie luate şi în trecut, doar din cauza alegerilor, din cauza populismului, din cauza fricii că o să piardă cineva voturi, n-au fost luate.(…) Acest sistem trebuie modificat, schimbat, restructurat, făcut mai suplu, bazat pe nişte principii corecte şi atunci, cu siguranţă, domnul Bolojan o să rămână în istorie ca cel care a pus bazele unui stat diferit. (…) Eu cred că domnul Bolojan, dacă o să aibă perseverenţa şi susţinerea ca să ducă la bun sfârşit câteva decizii grele prin care reformează statul român, o să fie acceptat şi perceput ca premierul care a reuşit să ducă o reformă solidă şi adâncă până la capăt”, a mai declarat Tanczos Barna.