Visul șoferilor de a circula pe autostradă de la București la Iași se năruie. Guvernul nu mai are bani pentru lucrări. Avertisment Pro Infrastructură

Visul șoferilor de a circula pe autostradă de la București la Iași este pe cale să se năruie. Asociația Pro Infrastructură avertizează că Guvernul condus de Ilie Bolojan nu mai are resurse pentru a continua lucrările.

Cuprins:

• Ce se întâmplă cu lucrările pe autostrăzi
• Statul a făcut plățile către firmele lui Umbrărescu
• Unde este problema identificată de Pro Infrastructură
• Concluziile Asociației pe finanțarea SAFE

Ce se întâmplă cu lucrările pe autostrăzi

Asociația Pro Infrastructură atrage atenția asupra blocajelor financiare care vor afecta lucrările la infrastructura rutieră, în următoarea perioadă. Potrivit unor estimări ale reprezentanților organizației, începând de luna viitoare nu vor mai fi bani pentru autostrăzi, dat fiind măsurile de austeritate.

„Luna viitoare se termină banii de autostrăzi. În lumina constrângerilor bugetare prezente, liderii politici își pasează responsabilitatea față de șantierele de autostrăzi. Deciziile finale pare-se că vor fi luate tot pompieristic și netransparent, «în coaliție»”, se arată într-un mesaj postat pe contul de Facebook al ascoaiției.

Pro Infrastructură atrage atenția că patronii firmelor de construcții vor lua măsuri pentru a-și proteja interesele. Aceștia arată, în primul rând, spre Dorinel Umbrărescu care, în trecut, a amenințat cu rezilierea contractelor pentru că nu i-au fot acceptate condițiile de actualizare a prețurilor.

„În degringolada creată, constructorii se repliază. Cap de listă, Umbrărescu. Nu e prima dată când face asta. În iulie 2022, amenința cu rezilierea unor contracte fiindcă autoritățile nu dădeau ordonanța necesară actualizării prețurilor care au explodat din cauza pandemiei și războiului de la graniță. Atunci noi i-am luat prompt apărarea, pe bună dreptate. Și nu doar lui Umbrărescu, ci tuturor antreprenorilor. Era o chestiune obiectivă care nerezolvată ar fi dus la catastrofa rezilierii multor contracte de miliarde de euro atât pe rutier, cât și pe feroviar”, mai arată Asociația.

Statul a făcut plățile către firmele lui Umbrărescu

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură atrag atenția că lucrurile vor fi diferite în această perioadă de austeritate. Grupul de firme UMB, patronat de Umbrărescu a reușit să obțină în jur de 300 de milioane de lei din facturile emise către stat. Pe de altă parte, a emis facturi a căror valoare se ridică la 1,1 miliarde de lei pentru care așteaptă banii.

UMB este antreprenorul cu cele mai multe lucrări aflate în derulare pe Autostrada A7. Constructorul a făcut eforturi pentru a termina înainte de termen construcția pe cele zece loturi.

„Statul tocmai a plătit vreo 300 milioane lei către companiile din grupul UMB. Momentan, sunt emise facturi de încă 1,1 miliarde lei în total, cea mai «veche» fiind din 1 august. Într-adevăr, UMB este cel mai expus antreprenor general, în special pe A7, unde a tras foarte tare, pe cele 10 loturi dintre Buzău și Pașcani acumulând o diferență medie între progresul fizic și cel financiar de 21%. Totuși, nu este cu mult mai mare decât media uzuală, 14-15%, de pe alte șantiere de autostrăzi și drumuri expres”, arată reprezentanții asociației.

Unde este problema identificată de Pro Infrastructură

Reprezentanții asociației avertizează că mecanismul de plată a facturilor emise de Dorinel Umbrărescu s-ar putea bloca dacă Ministerul Transporturilor nu face rost de 4-5 miliarde de lei în plus la rectificarea bugetară. Astfel lucrările vor fi oprite, iar șantierele vor intra în conservare până când se vor găsi fondurile necesare.

Problema identificată de Asociație, încă din 2022, este că Guvernul a contractat prea multe lucrări de infrastructură mare și nu le poate duce pe toate în paralel. Astfel va trebui făcută o listă de priorități pentru a vedea ce proiecte pot fi terminate mai repede și care pot fi puse în conservare.

„Buba și mai mare este că nu vorbim doar de cashflow, pe termen (foarte) scurt. Așa cum v-am avertizat public din 2023, România a contractat mult prea multe proiecte rutiere majore, fapt recunoscut inclusiv de Comisia Europeană. Vedeți comunicatul nostru din 29 iunie, în comentarii deontologii acuzându-ne pe noi că suntem anti-infrastructură.

Realitatea e dură: trebuie făcută o listă de priorități. Cele 5,5 miliarde de euro alocate pe domeniul rutier în Programul Transport se vor consuma prin 2027-2028 fiindcă pe ele se bat proiecte de vreo 25 de miliarde euro, dacă adunăm contractele de finanțare semnate, cererile depuse și loturile care au fost scoase recent din PNRR. Nu socotim alte tronsoane aflate în pregătire sau licitație”, transmite asociația.

Concluziile Asociației pe finanțarea SAFE

Asociația Pro Infrastructură nu crede că finanțările pe care România le va primi prin programul militar SAFE vor acoperi costurile pentru lucrările la autostrăzile aflate în lucru. Acești bani vor fi alocați pentru tronsoanele A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni. Or, acestea nu fac parte din proiectele aflate în derulare.

„Mai nou, ni se vinde năluca noului program militar SAFE. Dar aici România propune finanțarea A7 Pașcani-Suceava și A8 Pașcani-Iași-Ungheni, secțiuni care nu intră în cele 25 de miliarde de euro calculate de noi în paragraful anterior”, se arată în postare.

Drept urmare, având în vedere situația de criză, Pro Infrastructură solicită o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți. Asociația respinge „maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei pe surse”  cu privire la proiectele prioritare decise politic, fără transparență.

„Solicităm guvernanților o dezbatere serioasă, cu argumente tehnice, în care să fie consultați toți actorii relevanți, inclusiv noi. Respingem categoric maimuțăreala cu amenințările cu ieșirea de la guvernare din cauza autostrăzilor și informațiile cu țârâita livrate presei „pe surse” care vorbesc despre «înfrânări» și «prioritizări» făcute din pixul politic, fără transparență”, concluzionează Asociația.