Pippidi: Baza de la Deveselu a dus la un ritm de înarmare a Rusiei mai mare. România nu ar trebui să cheltuiască atât pe Apărare / Băsescu: Sunteți într-o pasă antiamericană. Liniștea casei dvs. e garantată de alianța cu SUA

Pippidi: Baza de la Deveselu a dus la un ritm de înarmare a Rusiei mai mare. România nu ar trebui să cheltuiască atât pe Apărare / Băsescu: Sunteți într-o pasă antiamericană. Liniștea casei dvs. e garantată de alianța cu SUA

Alina Mungiu-Pippidi consideră că baza de la Deveselu a provocat o înarmare a rușilor mai accelerată decât dacă acest sistem nu ar fi existat. Politologul mai este de părere că România investește prea mult în apărare. Declarațiile lui Pippidi, făcute pentru B1 TV, au determinat o intervenție a lui Traian Băsescu. Fostul președinte a ținut să prezinte o părere contrară.

Cred că baza noastră de la Deveselu a contribuit la perceperea de către Rusia a unei mari amenințări NATO și asta a dus la un ritm de înarmare a Rusiei mai mare decât ar fi avut loc altfel”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, pentru B1 TV.

Contraargumentele lui Băsescu au venit imediat:

„O politică consolidată a relației cu SUA n-a făcut numai România, ci toate statele din estul Europei, toate statele fostcomuniste, inclusiv Viktor Orban (Ungaria). Motivul e simplu: într-un fel se simte securitatea când ai frontierele la Atlantic și cu totul altfel când ai frontierele la Marea Neagră și la Marea Baltică. Or șefii stat din estul Europei, fostele state comuniste, au făcut o politică de loialitate față de SUA, fiindcă le-au considerat pilonul de securitate major pentru estul Europei.

La un moment dat, SUA și-au pus problema pasului înapoi nu numai din Asia Centrală, pas înapoi pe care l-au făcut și acum îi costă, ci și din estul Europei. Au fost summitul din 2008, care a pus Marea Neagră pe hartă, dar a fost și summitul din Țara Galilor, unde nu România de capul ei a cerut prepoziționarea echipamentelor de prevenire și de descurajare a unei intervenții rusești chiar în teritoriul NATO, ci mai multe state europene din Europa de Est.

Acum se văd trupe, atât cât se văd, dar e preopoziționat echipament pentru o intervenție americană masivă în favoarea securității statelor din estul Europei”.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Pippidi a afirmat apoi că, totuși, nu poate fi negat faptul căavem un risc destul de crescut în urma evenimentelor din ultimele 48 de ore (escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran, după uciderea de către americani a generalului Qassem Suleimani).

„Da, există un risc, dar nu atât de mare încât să ne facă să procedăm ca Macron. Macron în loc să sune la Trump, l-a sunatpe Putin”, a răspuns Băsescu.

Fostul șef de stat a fost contrazis, însă, de politolog, care a ținut să precizeze că, de fapt, Putin l-a sunat pe Macron și nu invers.

„Macron trebuia să discute cu SUA! Ce trebuie să facă statele democratice vizavi de Iran? Să-l lase să facă balamucul pe care-l face în Yemen, Siria, Liban?, a insistat Băsescu.

La rândul ei, PIppidi a insistat că România a dat prea mulți bani pe Apărare: Aș fi preferat ca în ultimii 10-12 ani România să fi făcut mai degrabă ca Slovacia: adică să nu fi făcut nicio bază militară și trei fabrici de automobile în plus”.

E extrem de periculos ce face Iran și pentru România. Iran a intrat în zone în care România avea interese majore și Iran nu vine cu armata regulată. Suleimani a creat Hezbollah, care e o structură teroristă. Or a nu fi de acord că structurile teroriste trebuie combătute și de țările foarte mari și de aliații lor, măcar politic, mi se pare o mare greșeală. Nu ne-au cerut SUA să-l lichidăm pe șeful ISIS, au făcut-o singuri. Ce au cerut aliaților a fost suport politic”, a mai afirmat Traian Băsescu.

Băsescu a remarcat apoi că Pippidi trece printr-o pasă antiamericană: „Sunteți într-o pasă antiamericană consistentă. Va trebui să vedeți că până și liniștea casei dumneavoastră e garantată de alianța cu SUA, și nu de alte alianțe”.

Replica politologului a venit imediat:

„Casa mea e la Berlin și politica germană e cea de a preveni prin mișcări politice, și nu militare, creșterea riscului de țară. Sunt convinsă că președintele Băsescu nu e de acord nici cu asta. Germania cheltuiește mai puțin proporțional din buget pe Apărare decât România, o țară mult mai mică. Cred că Germania ar trebui să cheltuiească mai mult pentru apărare, iar România nu ar trebui să cheltuiască cât cheltuiește. Nu cred că interesele noastre în Yemen sunt atât de mari încât să creștem riscul de țară aici. Și oricum toate astea trebuiau discutate transparent. Toate aceste politici au dus la creșterea riscului de țară”.

Ultima oră
00:18 - Alexandru Rafila: Valul 5 COVID e posibil să vină la jumătatea lunii ianuarie / Propunerea ministrului Sănătății privind certificatul verde
23:57 - Cine este și cum arată soțul celebrei Dalida din „Las fierbinți”. Povestea celor doi a început la Costinești: „I-a plăcut cum muncesc. A fost așa o chimie”
23:54 - Gigi Becali a ieșit la atac. Reacția patronului FCSB după ce Patriarhul Daniel s-ar fi vaccinat anti-COVID
23:46 - Alexandru Rafila, despre varianta Omicron: Sunt informații că ar fi de patru ori mai transmisibilă decât tulpina Delta. Va ajunge și în România, sigur
23:37 - Klaus Iohannis a înaintat în grad mai mulţi reprezentanţi ai STS, SIE, SPP, Ministerului de Interne și Ministerului Apărării
23:29 - Haos total cu testele de salivă pentru elevi. Misiune dificilă pentru profesori / Clanul Cămătaru și magazinul de haine al lui Cătălin Botezatu le livrează la Guvern
23:26 - SUA, în contextul comasării de trupe ruse la frontierele Ucrainei: „Toate opțiunile sunt pe masă. Rămâne ca NATO să decidă care sunt următoarele mișcări”
23:19 - Octavian Jurma: Noua tulpină de coronavirus e capabilă să producă valuri epidemice. Ea dislocă foarte repede varianta Delta și reușește s-o înlocuiască (VIDEO)
23:17 - Demi Moore, dezamăgită de bărbați. Actrița se iubește cu o femeie?
22:57 - Comisarul european pentru transporturi, întâlnire cu Maia Sandu. Adina Vălean: Aspirațiile pentru prosperitate și justiție au determinat pașii Republicii Moldova spre UE