Ursula von der Leyen și-a început oficial al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene cu o demonstrație de forță aparentă, dar și cu o vulnerabilitate politică greu de ignorat.
Joi, șefa executivului european a supraviețuit fără emoții unui vot de neîncredere inițiat de formațiuni de extremă dreapta, reușind să obțină sprijinul unei majorități confortabile din Parlamentul European, potrivit Politico.
Pentru a evita o posibilă abținere din partea grupului Socialiștilor și Democraților, von der Leyen a fost nevoită să cedeze în negocieri discrete și să răspundă public în cazul controversat al schimburilor de mesaje din scandalul „Pfizergate”.
Situația a evidențiat faptul că, deși și-a asigurat un nou mandat cu sprijinul centriștilor și social-democraților, acel sprijin nu mai este necondiționat.
Votul a creat un precedent periculos și a arătat cât de simplu este procedural să fie inițiată o moțiune de cenzură și cât de ușor se pot negocia decizii în schimbul susținerii. În spatele ușilor închise, forțele pro-europene își reevaluează metodele. Dacă până acum presiunile se făceau discret, episodul de joi pare să fi normalizat șantajul politic ca armă legitimă.
În același timp, Von der Leyen se confruntă cu tot mai multe nemulțumiri legate de încetinirea Green Deal-ului, ceea ce i-ar putea aduce o viitoare opoziție și din partea Verzilor. Deși moțiunea a venit de la marginea politicii europene, următoarea ar putea veni chiar din interiorul alianței care a ajutat-o să câștige.