Boris Johnson ignoră avertismentele Statelor Unite cu privire la Brexit. În schimb, ameninţă Uniunea Europeană

Uniunea Europeanea trebuie să-şi anuleze planurile cu privire la graniţa dintre Republica Irlanda şi Irlanda de Nord din cauză că nu sunt „viabile” şi sunt „anti-democratice”, a precizat premierul britanic, Boris Johnson, într-o scrisoare trimisă Uniunii Europene.

Mai exact, premierul britanic face referire la insistenţele Uniunii Europene ca Marea Britanie să menţină deschisă graniţa dintre Republica Irlanda (stat-membru UE) şi Irlanda de Nord (teritoriu britanic) – așa -numitul „backstop”. Planuri împotriva cărora populistul Boris Johnson s-a poziţionat, public, de mai multe ori în ultimele luni.

Oarecum ironic, tot Boris Johnson este şi cel care susţine că planurile Uniunii Europene sunt cele care „riscă să submineze procesul de pace nord-irlandez”. Asta deşi exact deschiderea graniței dintre cele două Irlande a fost şi decizia care a instaurat pacea din Irlanda de Nord, în 1997.

Iar în aceeaşi scrisoare în care Boris Johnson vorbește, practic, încălcarea „Acordului de la Belfast”, premierul britanic precizează că: „Marea Britanie rămâne dedicată necondiţionat spiritului, prevederilor şi obligaţiilor Marii Britanii incluse în Acordul istoric de la Belfast”.

De asemenea, premierul britanic ignoră avertismentele venite din partea Congresului American cu privire la problema graniței dintre Irlanda şi Irlanda de Nord.

În urmă cu câteva zile, Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite, a precizat că un acord de liber-schimb între Marea Britanie şi Statele Unite nu va trece de Congres dacă Brexitul va submina „Acordul de la Belfast” (supranumit şi „Acordul din Vinerea Mare”). Aprobarea Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite fiind obligatorie pentru orice acord de liber-schimb cu o altă ţară.

Motivul din spatele atitudinii categorice a lui Nancy Pelosi ar putea fi șifaptul că „Acordul din Vinerea Mare” a fost conceput chiarcu ajutorul Statelor Unite. De precizat că „Acordul de la Belfast” a fost cel care a pus, practic, capăt atacurilor grupării teroriste IRA (Armata Republicană Irlandeză) din Irlanda de Nord.

Ori,se poate pune întrebarea ce se va întâmpla în situaţia în care „Acordul de la Belfast” va fi încălcat unlitarelde către Marea Britanie, cu Boris Johnson ca premier.

Foto: Membri ai Armatei Republicane Irlandeze (IRA) (sursă foto: hepta.ro)

Ce este „Acordul din Vinerea Mare”?

În anul 1998, Marea Britanie şi Irlanda au semnat „Acordul de la Belfast” (supranumit şi „Acordul din Vinerea Mare”) care prevede, printre altele, eliminarea controalelor la graniţă. Acesta din urmă fiind un tratat bilateral, semnat doar cu Iranda (nu şi cu Uniunea Europeană). Prin urmare, el rămâne valabil chiar şi dacă Regatul Unit părăseşte Uniunea, Londra fiindobligată să nu impună controlale la graniţa cu Irlanda.

Cu toate acestea, problema migraţiei a fost principalul argument al taberei pro-Brexit, din care face parte Boris Johnson. Acesta a promis inclusiv că nu va negocia cu Uniunea Europeană pe tema graniței irlandeze (deşi legal vorbind, ar fi trebuit să o facă).

Prin urmare, dilema cu care se va confrunta el în următoarele două luni va fi faptul că nu va putea abandona „Acordul de la Belfast”, dar nici nu îl va putea invoca din cauza faptului că ar invalida însuşi motivul pentru care chiar el a cerut ieșirea din UE și pentru care mulţi britanici au optat să iasă din Uniunea Europeană –altfel spus, s-ar demonstra (din nou) că au votat dintr-un un motiv fals.

Iar în situaţia în care Regatul Unit ar reinstitui controalele la graniţa cu Republica Irlandeză, atunci Londra ar încălca unilateral Acordul de la Belfast –un gest mai degrabă caracteristic Federaţiei Ruse decât Marii Britanii.

Foto: Protestatari anti-Brexit (sursă foto: Facebook / hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 18 august– Guvernul Boris Johnson a abrogat Actul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie– Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.