Statele Unite trimit zeci de mii de trupe în Europa pentru a lua parte la cel mai mare exerciţiu NATO ai ultimilor 25 de ani. Ce contribuție va avea România (FOTO, VIDEO)

Sursă: Facebook / NATO

Statele Unite vordesfășura nu mai puţin de 20.000 de militari, plus echipament greu, în Europa pentru a lua parte la cel mai amplu exerciţiu al NATO din ultimii 25 de ani, un exercițiu la care ia parte și România, relatează Euronews.

Denumit „Defender Europe„, exercițiul va implica un total de 37.000 de soldați, iar manevrele militare vor avea loc în zece state diferite – din care cele mai importante în Germania şi Polonia. teoretic nu ar fi direcţionat împotriva Moscovei, ci ar fi unul strict defensiv, menit să testeze şi să îmbunătăţească abilitatea Statelor Unite de a desfăşura o forţă militară consistenta în Europa – un lucru esenţial în cazul unui atac din partea Federaţiei Ruse, de exemplu.

„‘Defender Europe’ nu este direcţionat către o anume ţară. Acest exerciţiu defensiv demosntrează abilitatea de a muta rapid o forţă mare din Statele Unite către Europa pentru a contribui la apărarea aliaţilor NATO, dacă va fi cazul”, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Conform unor estimări mai vechi, Statele Unite ar avea nevoie de aproximativ şase luni pentru a desfăşura o forță militară consistentă în Europa. În tot acest timp, pentru a face faţă ipoteticei forțe invadatoare, aliaţii NATO europeni ar trebui să se bazeze pe forţele proprii şi pe forţele americane deja existente în Europa. De fapt, cel mai probabil, cea mai importanta componentă a acestui exercitiu este exact verificarea timpului de mobilizare a forțelor americane în Europa.

„NATO este o alianţă defensivă, iar acesta este un exerciţiu defensiv – aşa cum şi sugerează numele. Nu căutam o confruntare cu Rusia, dar realitatea este că acţiunile recente ale Rusiei au redus stabilitatea şi securitatea zonei, au crescut nivelul de impredictibilitate şi au schimbt mediul de securitate”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Printre exemplele concrete prin care Rusia „a redus stabilitatea şi securitatea zonei” se numără anexarea ilegală a Ucrainei, susţinerea directă a aşa-zişilor separatişti din estul Ucrainei sau invazia Georgiei.

„Aliaţii noştrii, Lituania, Estonia şi Letonia îşi celebrează 30 de ani de la eliberare. Au lut decizia suverană de a adera la NATO şi la invitaţia lor, unele activităţi din exerciţiu vor fi susţinute pe teritoriul lor. Rusia are tot dreptul să se simtă în siguranţă în propriile sale graniţe, însă acelaşi drept îl au şi statele membre NATO”, a mai spus secretarul general al NATO

Foto: Numărul și tipul forțelor pe care Statele Unite le va desfășura cu ocazia exercițiului ‘Defender Europe’ (sursă foto: Facebook / U.S. Embassy Bucharest)

  • Contextul în care este susţinut

Exerciţiul are loc într-un moment în care o parte a aliaţilor vestici, în frunte cu Franţa, îi pun utilitatea tot mai mult sub semnul întrebării. De altfel, în luna noiembrie, preşedintele francez Emmanuel Macron a caracterizat NATO drept „în moarte cerebrală”. În paralel, a susţinut tot mai mult ideea unei „armate europene”. Coincidenţă sau nu, statele care pun la îndoială utilitate NATO sunt aceleaşi care au şi un grad ridicat de cooperare ecnoomica cu Rusia.

Exerciţiul „Defender Europe” are loc şi într-un moment în care se produce o tot mai profundă polarizare între alitii vestici şi cei estici (care consideră NATO sentiali pentru asigurarea securităţii lor naţionale).

Nu în ultimul rând, NATO a mai avut parte şi numeroase discuţii legate de contribuţia fiecărui stat. Până în 2016, cea mai mare partea a aliaţilor NATO cheltuiau sub 2% din PIB pe aprare (România fiind unul din aceste state).

Foto: Tanc american model „M1 Abrams” (sursă: Facebook / NATO)

  • Ce contribuție va avea România

Într-un interviu acordat pentru Radio România Actualități, în octombrie 2019, Şeful Statului Major General de la acea dată, generalul Nicolae Ciuca, a precizat că România va avea „o participare consistenta”, fără să indice exact ce înseamnă acest lucru.

„Exerciţiul este unul de amploare – poate cel mai mare exerciţiu aflat pe planşeta planificatorilor. Am transmis documentele pentru participare, am discutat cu şeful apărării din Polonia, am transmis, de asemenea, scrisoarea de aprobare la nivelul comandantului Forţelor Terestre Americane în Europa, astfel încât anul viitor să putem să avem o participare consistentă, pe măsura nivelului de ambiţie şi pe măsura rolului pe care România îl joacă în tot ceea ce înseamnă deciziile aliate pentru descurajarea şi apărarea Flancului estic al NATO”, declara atunci Nicolae Ciucă.

Foto: Avioane ungurești „JAS-39” (sursă: Facebook / NATO)

  • Care sunt obiectivele unui exerciţiu NATO

– Creşterea nivelului de interoperabilitate ai membrilor Alianţei şi ai partenerilor ei;
– Verificarea timpului de mobilizare şi de reacţie la o agresiune;
– Verificarea modalităţilor de răspuns la un anumit timp de agresiune;
– Intimidarea adversarilor regionali prin simpla demonstrare a capacităţii militare, în speţă Rusă (aceasta din urmă fiind o componentă mai mult politică).

Foto: Avion american „F-16” (sursă: Facebook / NATO)

  • Care sunt taberele din interiorul Alianţei?

Tabăra 1: În frunte cu Germania și mai nou și Franța, această tabără pune accentul pe colaborarea cu Rusia din motive preopnderent economice și geopolitice. Având Belarusul și Polonia ca scut, Germania nu mai ia în serios ideea unui atac rusesc la adresa ei. Iar Franța este la o distanță și mai mare. NATO îşi păstrează rolul teoretic de garant al securității, însă statele din această tabără doresc să-şi menţină contribuţia în Alianţă la un nivel cât mai scăzut posibil;

Tabăra 2: Acest grup de țări priveşte Rusia cu foarte multă suspiciune, iar amenințarea rusească este una cât se poate de reală, fie că vorbim în plan militar, informativ, economic sau cibernetic. Prin urmare, ar prefera o atitudine mai dură și o implicare mai mare a Alianței în estul Europei. În acest grup pot fi incluse țări precum Polonia, Țările Baltice și bineînțeles România;

Tabăra 3: Acest grup de ţări este format de Ungaria, Cehia sau Slovacia, care datorită poziționării lor geografice au o atitudine mai deschisă față de Rusia. În acelaşi timp, însă, și-au menținut o serie de rezerve care au dus, de exemplu, la înfiinţarea „Grupului Visegrad”. Acesta din urmă se doreşte a fi o alianță regională între Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia menită să suplimenteze capacitatea de apărare a NATO – percepută ca fiind în declin.

Antrenament al trupelor americane din Europa

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
20:17 - Câți bani face Denisa Tănase, fosta membră a trupei Bambi. Și-a construit un imperiu datorită parfumurilor
19:53 - De ce s-a îngrășat chef Sorin Bontea în ultima vreme: „Mi-e foame de aș mânca și pietre”
19:24 - Bărbat de 73 de ani, dat dispărut în Capitală. Ultima oară a fost văzut în zona Pantelimon
19:13 - MAE: Se confirmă cetăţenia română a unei persoane reţinute în aşa-zisa republică Abhazia. Reprezentanţii ministerului continuă demersurile pentru a acorda asistenţa consulară
18:41 - Horoscop Alina Bădic pentru săptămâna 15 – 21 decembrie: Majoritatea Balanțelor sunt la o răscruce în ce privește investițiile, gestionarea zonei financiare (VIDEO)
18:17 - Ministerul Culturii: Mircea Diaconu lasă în urma lui o moștenire artistică impresionantă. Rămâne un simbol al talentului și al pasiunii pentru artă
17:58 - SRI vrea să se odihnească după ce a pierdut războiul hibrid: Își renovează hotelul din Călimănești-Căciulata. Valoarea investiției e de zeci de milioane de lei
17:27 - Un primar din Prahova a fost pus sub control judiciar într-un dosar deschis după moartea unui adolescent
16:54 - USR cere publicarea execuției bugetare: „De ce? Ca să știm pe ce s-au cheltuit banii noștri și ca să luăm decizii corecte pentru 2025. Fără cifre clare, nu putem repara nimic”
16:30 - Tiberiu Boşutar, deputat-ales AUR, e cercetat sub control judiciar, după ce a instigat la aruncarea în aer a sediilor unor instituții