Ce promisiuni a făcut Boris Johnson cu privire la Brexit, în primul său discurs că prim-ministru. Și-a contrazis vechile declarații

Miercuri, Boris Johnson a fost investit de regină Elisabeta a II-a în funcţia de premier al Marii Britanii. Ulterior, el a susţinut şi primul său discurs în această calitate, în care a promis rezolvarea unui număr foarte mare de probleme cu care se confruntă Regatul Unit.

Printre acestea se număra probleme de infrastructură, ale sistemului de sănătate, de investiţii şi multe altele. Printre ele se numără, însă, şi Brexitul.

Ce a spus despre Brexit

Din acest punct de vedere, soluţiile prezentate de el pentru rezolvarea problematicii Brexitului sunt contradictorii retoricii pe care o avea în lunile trecute.

Atunci, discursul lui era critic nu doar la adresa acordurilor succesive de Brexit, ci şi la adresa fostului premier, Theresa May.

Pe această din urmă a lăudat-o de această dată, apreciind-o pentru „dedicarea” şi „simţul profund de datorie civică” de care a dat dovadă în timpul negocierilor pentru Brexit.

„Vom readuce încrederea în democraţia noastră. Vom îndeplini promisiunile repetate făcute populaţiei de către parlament, şi vom ieşi din UE pe 31 octombrie fără ‘dacă’ şi fără ‘dar'”, a declarat Boris Johnson.

„Şi vom face o înţelegere nouă. O înţelegere mai bună. Şi vom maximiza oportunităţile prezentate de Brexit şi vom dezvolta un nou parteneriat cu restul Uniunii Europene, bazat pe liber-schimb şi susţinere reciprocă. Am toată încrederea că în decurs de 99 de zile vom rezolva această problemă”, a adăugat noul premier britanic.

„Dar ştiţi ce? Nu vom aştepta 99 de zile, pentru că poporul britanic s-a săturat să aştepte. A venit timpul să acţionăm, să luăm decizii, să dăm dovadă de conducere fermă şi să transformăm această ţară în bine”, a mai spus Boris Johnson.

El a precizat, de asemenea, că Marea Britanie a rămas „prizoniera discuţiilor din 2016” cu privire la Brexit.

Problematica graniţei dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză (așa-numitul „backstop”), un subiect delicat pentru Boris Johnson…dar și pentru Uniunea Europeană

Încă de la începutul negocierilor dintre UE şi Marea Britanie cu privire la Brexit, „backstop-ul” a fost unul dintre cele mai delicate subiecte. De multe ori, abordarea fostului premier, Theresa May, fiind criticată de către Boris Johnson pe motiv că ar fi fost făcute prea multe concesii. De altfel, el s-a pronunţat în mai multe rânduri împotriva păstrării trecerii libere între cele două Irlande, datorită faptului că „Marea Britanie trebuie să-şi redobândească controlul asupra propriilor graniţe” – un mai vechi slogan utilizat de tabăra pro-Brexit în timpul campaniei din 2016.

Uniunea Europeană a precizat, însă, de mai multe ori faptul că nu va mai negocia pe această temă, condiţionând astfel existenţa unui acord de Brexit de acceptul unui „backstop”de către Londra. Prin urmare, rămâne de văzut cum va rezolva BorisJohnson acest impas din moment ce nici el nu pare dispus să negocieze.

Pe fond, statutul graniţe dintre Republica Irlandeză şi Regatul Unit nici măcar nu ar trebui să fie un subiect de discuţie serios. Asta datorită faptului că, în anul 1998, Marea Britanie şi Republica Irlandeză au semnat „Acordul de la Belfast”(supranumit şi „Acordul din Vinerea Mare”) care prevede, printre altele, eliminarea controalelor la graniţă. Acesta din urmă fiind un tratat bilateral, semnat doar cu Republica Irandeză.

Astfel că Marea Britanie este, oricum,obligată să nu impună controlale la graniţa cu Republica Irlandeză.

Cu toate acestea, problema migraţiei a fost principalul argument al taberei pro-Brexit. Ori, o invocare a „Acordului de la Belfast”ar invalida însuşi motivul pentru care mulţi britanici au optat să iasă din Uniunea Europeană –altfel spus, s-ar demonstra ca auvotat dintr-unun motiv fals.

Iar în situaţia în care Regatul Unit ar reinstitui controalele lagraniţa cu Republica Irlandeză, atunci Londra ar încălca unilateral Acordul de la Belfast –un gest mai degrabă caracteristic Federaţiei Ruse decât Marii Britanii.

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 27 iulie– Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.