Ce efect are, inclusiv la nivel diplomatic, mandatul internațional de arestare al CPI împotriva lui Putin

Mai mulți analiști în politici internaționale au explicat pentru BBC care este însemnătatea mandatului de arestare emis pe numele președintelui Federației Ruse în contextul în care rușilor, Kremlinul le transmite că documentul este nul dar, în același timp, neagă și cataloghează acuzațiile, la câteva minute după anunțarea acestora, drept „revoltătoare”:

„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acest”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, pe canalul său Telegram în timp ce fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a comparat recent mandatul de arestare cu hârtia igienică.

„Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu este nevoie să explicăm UNDE ar trebui folosită această hârtie”, a adăugat Medvedev pe Twitter, adăugând un emoji cu hârtie igienică.

Mai mult, ca răspuns la faptul că CPI a emis pe numele ei aceleași acuzații, Maria Lvova-Belova, comisara rusă pentru drepturile copilului, a lansat o declarație bizară: „Este minunat, comunitatea internațională a apreciat munca depusă pentru a-i ajuta pe copiii din țara noastră”, ea precizând că „a adoptat” un minor din orașul ucrainean Mariupol, aflat sub control rusesc.

Însemnătatea la nivel diplomatic

Reacții ale opoziției ruse și Ucrainei dar și ai Serbiei, prietenă tradițională ai Rusiei

Astfel, deși punerea în aplicare în baza mandatelor CPI „se bazează pe cooperarea din partea guvernelor pentru a aresta efectiv oameni, iar guvernul rus nu va coopera în mod evident în această privință”, are un mare impact asupra libertății acestuia de a călători în întreaga lume, deoarece alte națiuni semnatare ale CPI vor ajuta la arestarea sa – menționează De Antoinette Radford și Frank Gardner, corespondenți de securitate ai BBC.

Faptele grave care sunt atașate liderului de la Kremlin

CPI a declarat că camera sa preliminară a constatat că există „motive rezonabile de a crede că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în detrimentul copiilor ucraineni” iar vineri, a atașat numele lui Putin pe acuzațiile de răpire de copii.

Putin ar fi responsabil atât în mod direct, prin comiterea faptelor, cât și pentru „neexercitarea unui control adecvat asupra subordonaților civili și militari care au comis faptele sau au permis comiterea lor”, a precizat instanța referindu-se la infracțiunile din 24 februarie anul trecut, când s-a ordonat invazia Ucrainei.

Cel puțin 1.000 de copii au fost răpiți din școlile și orfelinatele din regiunea Kherson în timpul celor opt luni de ocupație a zonei de către Rusia, subliniază autoritățile locale iar locul unde se află aceștia este încă necunoscut în timp ce Rusia susține că micuții ucraineni nu au părinți sau tutori care să aibă grijă de ei, sau că aceștia nu pot fi contactați.

O anchetă a ONU menționeză însă că oficialii au deportat copii ucraineni în Rusia sau în teritoriile controlate fără consimțământul lor, fiind mințit că nu sunt doriți de părinți, i-au folosit pentru propagandă și le-au dat familii și cetățenie rusească.

Indiferent dacă au sau nu părinți, creșterea copiilor de război într-o altă țară sau cultură poate fi un marker al genocidului, o încercare de a șterge însăși identitatea unei națiuni inamice, menționează magistrații curții internaționale.