Ce face Ungaria pentru maghiarii din Ucraina şi cum comunitatea românească este uitată de autorităţile de la Bucureşti

Situaţia minorităţilor naţionale din Ucraina a fost în centrul atenţiei în regiune odată cu politica Kievului de a interzice învăţământul în limba minorităţilor. Dacă Ungaria s-a remarcat imediat prin acţiuni decise de protejare a minorităţilor şi de condamnare a oricăror schimbări legislative, Bucureştiul a prezentat doar reacţii timide şi fără substanţa precum comunicate de îngrijorare a Ministerului de Externe sau decizia preşedintelui Iohannis de anulare a vizitei oficiale la Kiev.

Aceste reacţii nu sunt surprinzătoare dacă e să ne uităm la felul în care cele două state se poziţionează privind comunităţiile numeroase pe care le au în Ucraina. Fostul deputat moldovean şi militant pentru drepturile minorităţilor române prezintă în două ample analize pe blogul său personal felul în care sunt trataţi etnicii maghiari şi cei români din Ucraina de către statele-mamă.

În regiunea Transcarpatica din Ucraina locuiesc circa 151.000 de etnici maghiari (12,1% din populaţia regiunii). Dintre etnicii maghiari, conform presei locale, între 100-120 de mii deţin dublă cetăţenie maghiaro-română. În schimb, românii din Ucraina reprezintă o populație autohtonă, nediasporală, compactă și numeroasă, cu circa jumătate de milion de persoane, fiind a doua comunitate minoritară după cea rusă, o comunitate de circa trei ori mai mari decât cea maghiară.

Guvernul de la Budapesta a luat în ultimii ani numeroase decizii pentru a ajuta comunitatea sa din Ucraina şi pentru a reuşi ca aceştia să îşi păstreze identitatea culturală. Aceştia au construit aproximativ 80 de grădiniţe pentru copii şi încă se ocupă de ridicarea a alte 22 de astfel de instituţii în care etnicii să înveţe în limba maghiară. Potrivit datelor oficiale actualizate, în anul curent de învățământ 2017/2018, numărul școlilor din Ucraina cu predarea în limba maghiară a crescut la 107.

Toți elevii din școlile cu predarea în limba maghiară, indiferent de originea sau apartenența lor etnică, primesc personal, în cadrul școlii, de față cu toți colegii și profesorii, în plic, cash, un sprijin financiar anual de circa 100 de euro acordat de statul maghiar.

De asemenea, Guvernul Ungariei finanțează masa pentru toți copiii care frecventează grădinițele cu educație în limba maghiară și masa pentru toți elevii care frecventează școlile cu predarea în limba maghiară.

Şi mai departe de învăţământul preuniversitar, etnicii maghiari se bucură de sprijin din partea Budapestei şi au condiţii de pregătire în limba proprie. În cadrul Universității Naționale din Ujgorod funcționează o Facultate Umanitară de Științe Naturale, un Institut Științifico-Didactic Maghiaro-Ucrainean și un Centru de Ungarologie cu predarea în limba maghiară. În plus, în localitatea Beregovo funcționează Institutul Maghiar din Transcarpația ”Ferenț Rakoți al II-lea”.

Statul maghiar finanțează integral şi apariția în regiunea Transcarpatică din Ucraina a 4 ziare și 7 reviste de limbă maghiară. Cel mai important ziar de limbă maghiară din Transcarpația este Kárpáti igaz szó (rom.: Adevărul Transcarpației), cu un tiraj de 8 mii de exemplare. De asemenea, guvernul de la Budapesta susține financiar funcționarea unor așezăminte culturale maghiare: muzee, case de cultură, biblioteci, școli de artă, precum și formații artistice de amatori sau festivaluri ale creației populare maghiare din regiune.

După ce trecem de perioadei pregătirii şcolare, observăm că peste 1000 de întreprinzători maghiari mici și mijlocii din regiunea Transcarpatică au beneficiat în 2017 din partea statului maghiar de un sprijin financiar nerambursabil de 5 miliarde de forinți și de credite avantajoase pe termen mediu și lung în valoare de 20 de miliarde de forinți.

Statul maghiar mai susține dotarea corespunzătoare și pregătirea Detașamentelor maghiare de autoapărare din Transcarpația, în acest scop alocând în 2015 suma de 116 milioane de forinți, iar în 2016 suma de 174 de milioane.

Acum, dacă este să ne mutăm atenţia asupra populaţie minoritară română, problematică cu care se confruntă această vizează învățământul preșcolar, mediu, profesional, liceal și universitar în limba română, folosirea oficială a limbii române în administrație și justiție, presa în limba română, păstrarea identității religioase, nereprezentarea parlamentară, nerecunoașterea statutului de popor autohton, lipsa autonomiei culturale naționale garantate de legislație, separarea artificială în trei subgrupuri tratate distinct (români-moldoveni-volohi), menținerea toponimiei ruso-ucrainene impuse în timpul ocupației sovietice în locul celei tradiționale, neretrocedarea de către stat a proprietăților comunității românești confiscate abuziv de către regimul sovietic de ocupație, ucrainizarea antroponimiei prin transliterarea latină deformată în actele de identitate pentru călătoria în străinătate, aculturația și asimilarea lingvistică în condițiile în care doar 78% dintre români își mai păstrează limba română, iar 11,6% sunt vorbitori de limbă rusă, și 9% de limbă ucraineană, lipsa subsidiilor financiare alocate de la buget pentru asociațiile culturale și altele.

România are mai multe metode prin care se poate ocupa de protecţia comunităţii româneşti. Unul dintre acestea este Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, instrument al Consiliului Europei semnat de Ucraina la 15 septembrie 1995, ratificat la 26 ianuarie 1998 și intrat în vigoare la 1 mai 1998. Apoi, Cadrul bilateral al relațiilor dintre România și Ucraina este conturat de Tratatul cu privire la relaţiile de buna vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997.

Cu toate acestea, noua lege a educaţiei din Ucraina loveşte grav în comunitatea românească care oricum se loveşte de o scădere dramatică a şcolilor cu predare în limba română ca urmare a nepăsării Bucureştiului de a oferi sprijin pentru minoritatea de la nordul graniţelor noastre şi de lipsa de interes a Ucrainei de a sprijini comunităţile etnice.

În anul de învățământ 2015/2016 numărul școlilor românești s-a redus, ajungând la 75, dar multe dintre școlile considerate în prezent a fi cu limba română de predare sunt în realitate școli mixte, întrucât în majoritatea dintre ele autoritățile școlare au decis înființarea de clase cu limba de predare ucraineană, clase frecventate în proporție de peste 90% de copii de etnie română.

Dacă este să ne uităm la ultimul secol şi condiţiile comunităţii româneşti din Ucraina, dacă în localitățile cu populație românească nu ar fi fost închisă niciuna dintre școlile cu predare în limba română, astăzi ar fi trebuit să avem în Ucraina un număr de 282 de școli românești. În aceste condiții ne putem aștepta ca în anul 2049 să fie închisă ultima școală românească din Ucraina.

În Ucraina se promovează, ca și în perioada ocupației sovietice, o politică de dezbinare artificială a românilor în români și moldoveni, români și volohi. În afară de regiunea separatistă a Transnistriei, ocupată militar de Federația Rusă, așa-zisa ”limbă moldovenească” este promovată astăzi oficial doar în Ucraina, singurul stat din lume care insistă asupra aberației sovietice, de extracție ideologică, despre existența unei ”limbi moldovenești” distincte de limba română.

Printre prevederile la care România trebuie să lucreze pentru a îmbunătăţi viaţa comunităţii româneşti din Ucraina se numără: împiedicarea promulgării noii Legi a educației de către șeful statului, obținerea statutului oficial de popor autohton pentru români; aducerea în prim-planul atenţiei publice a politicii dublelor standarde practicate de autoritățile de la Kiev pentru fragmentarea și deznaționalizarea comunității româneşti din Ucraina; includerea, la următorul recensământ general al populației din Ucraina, planificat pentru 2020, a etnonimului Români și a infranimului românesc Moldoveni și a exonimului Volohi într-o singură rubrică în chestionare; redeschiderea claselor și școlilor cu predare în limba română; unificarea programelor de învățământ sau unificarea programelor de învățământ.

Pentru mai multe amănunte despre cum Ungaria are grijă de comunitatea maghiară din Ucraina – AICI. Iar, pentru consultarea situaţiei românilor din Ucraina şi măsurile pe care trebuie să le ia statul Român – AICI