Ce sunt rachetele Neptun care ar fi lovit nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră și cum s-ar fi putut desfășura atacul (FOTO, VIDEO)

Rachetele anti-navă Neptun, cu care autoritățile ucrainene susțin că ar fi lovit nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, au fost dezvoltate în Ucraina, erau noi și, teoretic, încă nu erau operaționale, potrivit HotNews.ro.

Ce sunt rachetele Neptun care ar fi lovit nava amiral a flotei ruse de la Marea Neagră

Ucraina a pierdut cea mai mare parte a flotei sale în 2014, odată cu invazia inițială a Federației Ruse și cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, ceea ce a determinat Kievul să înceapă să dezvolte propria sa armă anti-navă care să poată fi lansată cu un sistem mobil de pe coastă.

Așa a luat naștere sistemul RK-260 MT Neptun, cu o rachetă cu motor turbojet care a fost dezvoltată de biroul de design „Luch” din capitala ucraineană.

RK-360 MT Neptun a fost realizat în timp record în termeni de cercetare și dezvoltare militară, având totuși la bază o tehnologie de origine sovietică (Kh-35U). În orice caz, racheta a fost dezvoltată și construită integral în Ucraina, fiind folosită preponderent industria națională de armament.

Racheta împrumută booster-ul de lansare de la sistemul S-125 și este utilizează cu un motor turbojet MS-400, având următoarele specificații tehnice:

• Dimensiuni: 5.05 m x 0.40
• Greutate: 870 kg (focosul cântărește 150 kg)
• Rază operațională: 280-300 km
• Viteză de croazieră: viteză înaltă subsonică (circa 800-900 km/h)
• Înălțime de zbor: 3-10 m
• Raza la care se activează radarul rachetei: 48 km
• Ghidaj: Radar

With the threat of conflict looming in #Ukraine let’s take a look at the Neptune, which is currently their only major anti ship missile asset. pic.twitter.com/Q1AtQoTERT

— Orion Intel (@Orion__int) January 25, 2022

Primul sistem ar fi intrat în posesia forțelor navale ucrainene abia în 2021 și nu era cu adevărat operațional la momentul în care a început invazia rusă în Ucraina, cu cele mai recente estimări pre-conflict indicând că primul va fi declarat operațional pe coasta Mării Negre începând cu primăvara lui 2022.

Singurul divizion care era cât de cât aproape de a fi declarat operațional cuprindea șase lansatoare cu un total de 72 de rachete (inclusiv în unități de reîncărcare), respectiv unitățile de comandă și radarele suport.

Cum s-ar fi putut desfășura atacul

Între Insula Șerpilor și coasta ucraineană din Odesa sunt circa 100 de kilometri de linie dreaptă, astfel că orice navă militară ar fi fost destul de dificil de detectat. Surse din comunitatea OSINT susțin că ucrainenii ar fi încercat să localizeze crucișătorul Moskva cu o dronă Bayraktar TB-2, ba chiar să atragă atenția și focul asupra ei.

Drona putea astfel să retransmită către țărm poziția relativă a navei, moment în care puternicul radar al sistemului Neptun, Mineral-U, putea obține o localizare mult mai precisă. Odată localizată ținta, unul dintre lansatoare ar fi tras rachetele. Partea ucraineană spune că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă nu au menționat și câte rachete au lansat.