Cum a schimbat pandemia clasamentul orașelor în care este cel mai plăcut să trăiești: Coborâre importantă în clasament a metropolelor europene

Clasamentul orașelor de pe glob unde este cel mai plăcut să trăiești s-a schimbat total în contextul pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu realizat de publicația The Economist și citat de France 24. Astfel, metropolele din Australia, Noua Zeelandă și Japonia câștigă teren în fața marilor orașe europene, grație măsurilor adoptate de aceste state care și-au dovedit eficiența în lupta cu criza sanitară.

Auckland, pe primul loc în clasamentul orașelor în care este cel mai bine să trăiești

Orașul Auckland din Noua Zeelandă se află, în acest moment, pe primul loc în topul orașelor în care e cel mai bine să trăiești.

„Auckland a urcat în vârful clasamentului datorită abordării sale reuşite de a contracara pandemia de COVID-19, care a permis societăţii să rămână deschisă şi oraşului să aibă performanţe mai bune în ceea ce priveşte educaţia, cultura şi mediul”, se menționează într-un comunicat de presă care însoțește studiul.

Eveniment - 11 dec, 08:14

Peste 300 de mostre de virusuri periculoase au dispărut dintr-un laborator australian: Autoritățile reclamă o „încălcare majoră a biosecurității”

Pe primele locuri din clasament se mai află metropola japoneză Osaka, Adelaide, din Australia, capitala niponă Tokyo și Wellington, din Noua Zeelandă.

O urcare semnificativă în top a fost consemnată în cazul orașului Honolulu, din Hawaii, SUA, care a sărit 46 de locuri, ajungând pe poziția 14. Potrivit surselor citate, acest progres se datorează măsurilor privind gestionarea pandemiei și programului de vaccinare anti-COVID-19.

Orașele europene pierd teren

Pe de altă parte, orașele europene au înregistrat rezultate foarte slabe. De exemplu, capitala Austriei, Viena, care a dominat topul între anii 2018 și 2020, se află acum pe locul 12.

O cădere importantă în clasament a înregistrat și orașul german Hamburg, care a pierdut 34 de locuri, ajungând pe 47.

Potrivit autorilor studiului, această tendință are legătură cu un așa-numit ”stres asupra resurselor spitaliceşti”, care a fost resimțit puternic în multe dintre orașele din Germania și Franța și care au dus la un scor mic în privința asistenței medicale.

Totodată, presiunea pe sistemele de sănătate ale țărilor europene, precum și restricțiile impuse au avut consecințe și asupra activităților culturale șimodului de trai în general.

În continuare, capitala siriană, Damasc, afectată de război, este orașul în care condițiile de viață sunt cele mai dificile.