Doar patru deputați ai Republicii Moldova au semnat inițiativa pentru folosirea sintagmei „limbă română” în loc de „limba moldovenească”

Doar patru deputați ai Republicii Moldova au semnat inițiativa legislativă, prin care se cere folosirea sintagmei „limba română” în loc de „limba moldovenească” în mai multe acte normative, potrivit deschide.md.

Este vorba despre Iurie Reniță, autorul legii, care a precizat că se aștepta ca măcar 51 de parlamentari să semneze demersul, Lilian Carp, Sergiu Cataranciuc și Octavian Țîcu.

„Doar patru! Atâtea semnături am reușit să adunăm în parlament, acum. Data viitoare ne exprimăm sincera dorință să avem, cel puțin, 51 de voturi din toate fracțiunile Parlamentului. Doamne Ajută!”, a scris Iurie Reniță, pe Facebook.

Codul jurisdicției constituționale, Legea cu privire la organizarea judecătorească, Regulamentul Parlamentului, Legea privind actele de stare civilă și Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public sunt actele normative pentru care se cerea folosirea sintagmei „limba română” în loc de „limba moldovenească”.

Această dispută lingvistică are un lung istoric pe malul stâng al Prutului. Curtea Constituțională a Republicii Moldova punea capăt unor discuții interminabile legate de limba de stat, în 5 decembrie 2013, când decidea că, deși limba română și cea moldovenească sunt identice, Declarația de Independență prevede că limba de stat a statului moldovean este cea română, potrivit realitatea.md. Chiar și așa, după această hotărâre, Constituția Republicii Moldova nu a fost modificată, motiv pentru care în legea supremă nu scrie că limba de stat ar fi cea română.