Erdogan s-a alăturat miilor de persoane prezente la primele rugăciuni de la Hagia Sophia din ultimele nouă decenii. „Sfânta Înțelepciune” a fost venerată secole întregi de creștinism și islam deopotrivă

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, s-a alăturat mulțimii uriașe de oameni care au luat parte la primele rugăciuni de la Hagia Sophia din ultimele nouă decenii, consfințindu-și astfel ambiția de a restaura prevalența musulmană într-un lăcaș de cult antic, care a fost venerat de-a lungul vremuriloratât de creștinism, cât și de islam.

Erdogan s-a alăturat miilor de persoane prezente la primele rugăciuni de la Hagia Sophia din ultimele nouă decenii

Sute de invitați au venit alături de Recep Tayyip Erdogan, vineri, la ceremonia din clădirea construită în secolul al VI-lea A.D. Printre cei prezenți s-a numărat și Berat Albayrak, ministru de finanțe și ginere al președintelui turc, care a fost surpins când fotografia momentul istoric.

Președintele Erdogan, care avea capul acoperit cu o coifură musulmană, a citit pasaje din Coran înainte ca Ali Erbas, șeful autorității turce pe probleme religioase, să ia cuvântul.

Niște draperii proaspăt instalate au fost folosite pentru a acoperi icoanele care îi înfățișau pe Sfânta Maria și Iisus Hristos, dar o parte din tablourile cu îngeri încă erau vizibile. Oficialii susțin că mozaicurile și alte opere de artă din camera principală vor fi acoperite în timpul rugăciunilor, în timp ce restul, din alte părții ale clădirii, vor rămâne descoperite.

„Sfânta Înțelepciune” a fost venerată secole întregi de creștinism și islam deopotrivă

La origine o biserică bizantină construită din ordinul împăratului Iustinian I, Catedrala Sfânta Sofia avea să devină în premieră moschee după Căderea Constantinopolului sub năvala trupelor otomane conduse de Mahomed Cuceritorul, în 1453. Totuși, în anul 1935, bazilica avea să fie inaugurată ca muzeu, ca parte din reformele dirijate de Mustafa Kemal Ataturk, întemeietorul Turciei moderne și primul președinte al actualei republici, care a desprins țara de trecutul otoman, transformând societatea după principii de secularism și naționalism democratic.

Practic, Hagia Sophia a fost cea mai mare catedrală din lume timp de 900 de ani, până când a fost capturată de sultanul Mahomed Cuceritorul, în 1453. Ulterior, ea avea să devină una dintre cele mai important moschei ale islamului, lucru ce a durat alți 500 de ani.

„Aceasta este deschiderea unui lăcaș de cult care a fost cucerit de drept prin sabie, de către sfântul nostru cuceritor. Este o sursă de mare mândrie pentru noi, de mare entuziasm”, a afirmat musulmanul Latif Ozer, în vârstă de 42 de ani, potrivit Reuters.

Cu toate acestea, entuziasmul nu este împărtășit la nivel global. Mișcarea Turciei de a retransforma Hagia Sophia (n.r. – de la grecesul „Aghia Sofia”, adică „Sfânta Înțelepciune) în moschee – printr-o decizie judiciară care i-a anulat caracterul de muzeu și care a fost urmată de un decret al președintelui Erdogan – a fost aspru criticată de către anumite cancelarii occidentale, dar și de către bisericile ortodoxe de pe mapamond.

Dacă administrația Trump din SUA a condamnat și ea evenimentul, papa Francisc s-a arătat profund rănit de decizia Turciei. La rândul său, Biserica Ortodoxă Română a transmis un mesaj prin care a criticat decizia Ankarei și a pledat pentru menținerea caracterului de muzeu.

În Grecia, clopotele bisericilor au bătut a doliu, vineri, pentru că majoritatea grecilor văd Hagia Sophia drept un pilon central al ortodoxiei. Mai mult decât atât, mișcarea regimului Erdoganvine să alimenteze tensiunile tot mai mari dintre Atena și Ankara. Premierul elen susține că Turcia cauzează doar „probleme” și a catalogat restransformarea Hagiei Sophia în moschee „un afront la civilizația secolului XXI”.