Franţa şi Germania vor bază de date despre călătoriile în UE şi acces la aplicaţii de mesagerie

Franţa şi Germania cer introducerea unei legi europene care să permită stocarea datelor despre persoanele care călătoresc în spaţiul UE. Legea, partea a unui mai amplu efort antiterorist, ar obliga operatorii serviciilor de mesagerie să ofere acces la conţinutul conversaţiilor, în baza unui mandat, arată B1 TV.

Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, s-a întâlnit la Paris cu omologul său german, Thomas de Maiziere, pentru a discuta despre intensificarea acţiunilor de combatere a terorismului.

În acest context, cei doi lideri au propus crearea unei baze de date despre persoanele care intră şi circulă în spaţiul Uniunii Europene.

"Vrem ajungerea la un acord în acest sens, până la sfârşitul anului. Vrem să ştim cine vine în Europa, dacă are dreptul să rămână şi când a plecat din Europa. În acest moment, nu ştim. Credem că, după decizia Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, este important să stabilim clar că Europa oferă soluţii mai bune statelor membre decât măsurile aplicate de naţiuni în mod unilateral, iar acest lucru include şi siguranţa internă şi externă", a explicat Thomas de Maiziere, Ministrul de Interne german.

Această bază electronică ar urma să stocheze date privind vizele, informaţii despre refugiaţi şi despre pasagerii curselor aeriene. Miniștrii de interne german și francez au abordat și problema extinderii proiectului pilot denumit ADEP, care permite transmisia automată de antecedente judiciare între servicii ale poliției. În prezent, șase state membre sunt incluse în acest proiect. Este vorba despre Finlanda, Spania, Ungaria, Franța, Irlanda și Germania. Parisul și Berlinul doresc extinderea lui la toate statele membre.

În plus, Parisul şi Berlinul propun intensificarea cooperării la nivel european în materie de schimb de informaţii şi crearea unui instrument legal pentru obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces la conţinutul conversaţiilor în cadrul investigaţiilor antiteroriste.

Mulţi terorişti, inclusiv militanţii reţelei Stat Islamic, folosesc servicii criptate de mesagerie în locul site-urilor de socializare, pentru a evita interceptarea conversaţiilor. Bernard Cazeneuve a oferit drept exemplu aplicaţia de mesagerie a companiei Telegram, creată de ruşi. În acest caz, reprezentanţii companiei au refuzat să colaboreze cu autorităţile.