În fața concurenței SUA, țările din Nordul Europei, în frunte cu Germania, distrug speranțele pentru un nou împrumut comun al UE

Speranțele privind un nou împrumut comun al Uniunii Europene pentru a sprijini industria ecologică a Europei au fost spulberate, deoarece membrii din nordul UE, în frunte cu Germania, s-au opus cu fermitate oricărei forme de noi datorii comune.

Legea americană de reducere a inflației, cu subvenții în valoare de 369 de miliarde de dolari, a pus UE în defensivă

O astfel de măsură fusese susținută de Franța și de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a ajuta țările puternic îndatorate să strângă fondurile necesare pentru a-și transforma economiile după legile de reducere a inflației din Statelor Unite.

Împrumuturile comune au fost folosite pentru prima dată de UE pentru a ajuta țările să plătească pentru recuperarea după pandemia de coronavirus, dar atunci, țări precum Danemarca, Finlanda, Olanda și Germania s-au resemnat că trebuie să plătească pentru țările mai sărace din sud pe care le consideră lipsite de disciplină fiscală.

„Nu văd nevoia de noi instrumente financiare sau, mai exact, nevoia de noi datorii comune la nivel european”, a declarat miercuri, la Helsinki, ministrul german de finanțe, Christian Lindner, în cadrul unui panel privind viitorul finanțelor UE.

Legea americană de reducere a inflației, cu subvenții în valoare de 369 de miliarde de dolari, acordate în mare parte producătorilor cu sediul în America de Nord, a pus UE în defensivă. Liderii europeni se tem că ar putea atrage companiile departe de Europa.

„Avem nevoie de o mai bună calitate a cheltuielilor din sectorul public în loc de mai multă cantitate”, a declarat Lindner, făcând referire la cei care propun subvenții suplimentare pentru industria ecologică europeană pentru a ține pasul cu condițiile de concurență cu cele din Statele Unite. „O extindere excesivă a subvențiilor UE nu este răspunsul potrivit”, a spus el.

La 1 februarie, Comisia Europeană și-a prezentat planul de consolidare a poziției Europei ca centru de producție pentru produsele ecologice, parțial ca răspuns la subvențiile americane, și a deschis ușa pentru creșterea nivelului ajutoarelor de stat.