Interesul francezilor pentru sfârșitul lumii, la un nivel fără precedent pe fondul crizei COVID-19. Ce este teoria colapsului și ce spune despre prăbușirea civilizației

Epidemia de coronavirus din Franța a dus la cote impresionante interesul față de „la collapsologie” (n.r – colapsologia, sau teoria colapsului), un curent de gândire referitor la sfârșitul lumii, astfel că tot mai mulți oameni caută sfaturi desprecum ar trebui să se pregătească pentru „iminenta” prăbușire a civilizației, potrivit The Telegraph.

Ce este teoria colapsului și ce spune despre prăbușirea civilizației

Mișcarea, despre care până și premierul francez Edouard Phillippe a mărturisit că îl „roade mai mult decât crede lumea”, pornește de la premisa că schimbările climatice, numărul tot mai mic al resurselor și dispariția anumitor specii împinge lumea spre sfârșit cu o viteză alarmantă.

Principalul bazin de adepți este format din locuitori din mediul urban, cu cel puțin un grad universitar absolvit, care înclină spre viziuni ideologice de stânga. Inspirată de bestseller-ul autorului american Jared Diamond din 2005, „Collapse: How Societies Choose to Fail or Succeed” (n.r. – Colapsul: Cum Societățile Aleg să Eșueze sau să Reușească), colapsologia deja a pus stăpânire pe imaginația francezilor pe fondul pandemiei de COVID-19. În jur de 65% sunt de părere că civilizația s-ar putea prăbușiîn anii următori. În Marea Britanie, ponderea era de 56%.

Interesul francezilor pentru sfârșitul lumii, la un nivel fără precedent pe fondul crizei COVID-19

De când Franța a intrat sub o carantină națională, cererile de înscriere în grupuri de Facebook, dar și la cursuri au ajuns la un nivel fără precedent, iar colapsologiștii susțin că pandemia de coronavirus este un semn clar că era „termo-industrială” este pe patul de moarte.

Yves Cochet, un fost ministru francez de mediu care a renunțat la viața la oraș pentru a trăi liniștit la țară și care promovează intens acest curent de gândire, prognozează că prăbușirea civilizației va începe până în 2030.

„Ei, bine, se întâmplă chiar mai repede decât credeam”, a afirmat el pentru Le Monde, adăugând că se așteaptă ca prima etapă să se manifeste printr-o criză a petrolului sau printr-un incident climatic.

„Mulți oameni erau în negare”, a spus și Loic Steffan, economist și autor al cărții „Don’t Be Scarred of Collapse” (n.r. – nu fiți speriați de sfârșit), a cărui pagină de Facebook „The happy collapso” a adunat 5.000 de membri noi pe durata carantinei și s-a apropiat, astfel, de un total de 30.000. Negarea este o primă fază obișnuită dintr-un proces pe care colpasologiștii în denumesc „metanoia”, sau „a ajunge să crezi în sfârșit în ceea ce știai deja”, a afirmat el pentru France Info.

„Cu COVID-19, revelația că societățile noastre sunt brutal de fragile este scoasă în lumină. Un mic virus este capabil să îngenuncheze lumea, hiper-conectarea lumii reprezintă o problemă… strategiile de protecție mentală se năruie”, susține Loic Steffan.

Criza COVID-19 nu reprezintă anunțul decisiv pentru colapsul total al statului de drept și al domniei legii, ci mai degrabă „o repetiție, un fel de test de stres care ne-a permis să vedem ce a funcționat și ce nu”. Loic Steffan susține că, spre deosebire de survivaliști, colapsologiștii credcă prin ajutorare reciprocă se poate crește reziliența de grup. „Este același punct de plecare, dar nu și același răspuns. Colapsologiștii vor să salveze societatea. Survivalistul este un individualist”, spune el.