Luptă pentru putere la Vatican: moartea Papei Francisc reaprinde „Războiul Sfânt” dintre conservatori și progresiști

Moartea Papei Francisc a readus Vaticanul în centrul unei confruntări ideologice aprinse care mocnește de ani buni: tradiționaliștii conservatori, mulți dintre ei influențați de cercuri politice din SUA, încearcă să recâștige controlul asupra celei mai vechi instituții religioase din lume. Conclavul care urmează promite să fie cel mai tensionat din ultimele decenii, cu implicații profunde pentru direcția Bisericii Catolice în secolul XXI.

Cutremur în Biserică: memorandumul care a zguduit Vaticanul

Totul a început în dimineața zilei de 26 august 2018. În timp ce Papa Francisc vizita Irlanda, arhiepiscopul Carlo Maria Viganò a publicat un memorandum devastator, în care îl acuza pe Suveranul Pontif că ar fi mușamalizat abuzurile sexuale ale cardinalului Theodore McCarrick, relatează Adevărul. În acel text de 11 pagini, Viganò cerea demisia Papei. Acuzațiile veneau în contextul unei strategii de discreditare orchestrate de o facțiune conservatoare puternic susținută financiar din SUA.

Francisc, ținta unei coaliții anti-reformă

Papa Francisc a fost un lider reformist, care a vorbit deschis despre teme precum criza climatică, imigrația, inegalitatea economică și includerea comunității LGBTQ+. A criticat „capitalismul sălbatic” și a pledat pentru o Biserică deschisă și empatică. Această viziune l-a transformat rapid în ținta unui val de opoziție format din cardinali conservatori și lideri politici de extremă dreapta.

Steve Bannon, fostul strateg al lui Donald Trump, și-a stabilit chiar o „bază” la Roma, unde i-a întâlnit pe liderii populismului european, precum Matteo Salvini. Cardinalul american Raymond Burke a fost una dintre vocile cele mai dure împotriva Papei, numindu-l „nepregătit teologic”.

Benedict al XVI-lea: simbolul „rezistenței conservatoare”

Deși retras din funcție, Papa emerit Benedict al XVI-lea a fost văzut de mulți drept o alternativă tăcută la Francisc. Tradiționaliștii au profitat de figura sa pentru a-și susține pozițiile, mai ales după publicarea unei cărți semnate împreună cu cardinalul ultra-conservator Robert Sarah, în care criticau propunerea căsătoriei preoților.

Cardinalul condamnat care vrea să participe la conclav

Într-un alt capitol exploziv al crizei actuale, cardinalul Giovanni Angelo Becciu, condamnat pentru fraudă și deturnare de fonduri, a declarat că are de gând să participe la conclavul pentru alegerea noului Papă.

Deși Papa Francisc i-a retras „drepturile și privilegiile” în 2020, iar Vaticanul îl consideră „neeligibil”, Becciu insistă că nu i s-a cerut în mod explicit să renunțe. La 76 de ani, el este încă în limitele de vârstă care permit participarea la vot. Decizia finală va aparține cardinalului decan Giovanni Battista Re și secretarului de stat Pietro Parolin.

Urmează un conclav tensionat: cine va conduce Biserica mai departe?

Cu 135 de cardinali sub 80 de ani eligibili să voteze, următorul conclav va fi un câmp de bătălie între două viziuni ireconciliabile. De o parte, continuarea reformelor lui Francisc; de cealaltă, revenirea la o linie rigidă, tradiționalistă.

Prezența simbolică a lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA, la Vatican în chiar ultima zi de viață a Papei Francisc este privită ca un mesaj politic clar: lupta pentru viitorul Bisericii nu se mai poartă doar în cercuri ecleziastice, ci și în culisele geopoliticii globale.

Biserica Catolică, la răscruce

Întrebarea care planează acum asupra Vaticanului este una gravă și esențială: poate supraviețui Biserica unită acestei falii tot mai adânci?

Massimo Faggioli, teolog și expert în istoria Bisericii, avertizează: „Această facțiune are o strategie pe termen lung. Nu se va opri nici după conclav.”

Moartea Papei Francisc nu încheie un capitol – ci deschide unul dintre cele mai controversate momente din istoria contemporană a Bisericii Catolice.