NATO a început, luni 9 martie, exercițiile militare bienale din zona Arctivă. La operațiuni participă un număr de aproximativ 25.000 de militari din 14 state.
Alianţa Nord-Atlantică a început luni exerciţiile bienale în zona Arctică, manevrele punând accent pe rolul civililor în sprijinirea armatei. Exercițiile organizate de NATO, sub titulatura „Cold Response” au loc într-un moment de tensiune ridicată.
Donald Trump și-a exprimat intenția de a prelua Groenlanda de la Danemarca, ţară membră a Alianței, potrivit Reuters. El insistă că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a respinge ameninţările din partea intereselor ruseşti şi chineze în Arctica. Mai mult a afirmat că Danemarca nu poate asigura securitatea acesteia. În replică, guvernele atât cel danez, cât şi cel groenlandez declară că insula nu este de vânzare.
Exerciţiile militare se concentrează pe apărarea alianţei în Arctica europeană, unde Norvegia şi Finlanda au frontieră comună cu Rusia. Manevrele se vor desfășura în perioada 9-19 martie. Astfel de manevre sunt organizate o dată la doi ani, iar acum sunt integrate în operaţiunea „Arctic Sentry” („Sentinela Arctică”), lansată în februarie pentru a consolida prezenţa alianței în regiune.
La actualul exerciţiu „Cold Response”, participă aproximativ 25.000 de soldaţi din 14 ţări, printre care SUA şi Danemarca. Mai exact, un contingent de circa 4.000 de soldaţi americani ar urma să participe. Se estimează că operațiunile se vor desfășura în principal în nordul Norvegiei şi al Finlandei.
Înainte de începerea exerciţiilor NATO, armata americană a retras o escadrilă de avioane de luptă F-35. Oficialii militari nu au dat detalii despre destinația acestora. Astfel, nu se știe dacă decizia a fost luată ca urmare a războiului purtat împotriva Iranului.
„Armata americană este o forţă desfăşurată la nivel mondial şi nu este anormal ca forţele să fie redistribuite sau relocate în mod dinamic din diverse motive”, a declarat un purtător de cuvânt al Corpului de Marină al Statelor Unite din Europa, citat de Reuters.
Norvegia a declarat anul 2026 drept anul „apărării totale”, punând accentul pe pregătirea civililor, a întreprinderilor şi instituţiilor publice pentru a face faţă unui război şi altor catastrofe. Joi se va exersa scenariul testării capacităţii spitalelor din nordul Norvegiei pentru a trata un număr mare de victime transportate de pe o linie de front imaginară din Finlanda.
„Vrem ca armata noastră să-şi îndeplinească rolul de a apăra ţara. Pentru aceasta, depindem în totalitate de funcţionarea normală a majorităţii aspectelor societăţii. Este, de asemenea, o oportunitate de a repeta în mod specific situaţiile în care civilii pot oferi sprijin direct efortului militar, de exemplu atunci când serviciile medicale trebuie să trateze un număr mai mare decât de obicei de soldaţi răniţi, fie că sunt norvegieni sau din forţele aliate”, a precizat general-maiorul Lars Lervik, şeful armatei norvegiene.