Oamenii de știință au elucidat misterul evoluției holerei

Oamenii de știință australieni și canadieni au identificat tulpina bacteriană a holerei, boală vinovată de declanşarea unei pandemii care a făcut milioane de victime în secolul al XIX-lea, după ce au reuşit pentru prima dată să secvenţieze genomul acestui patogen, informează AFP.

Cercetătorii au reușit, lucrând pe o porţiune bine conservată a intestinului uneia dintre victime, să descifreze misterul acestei bacterii.

Studiul lor a fost publicat miercuri în prestigioasa revistă medicală americană New England Journal of Medicine.

Această descoperire este considerată a fi foarte importantă deoarece, până în prezent, oamenii de știință nu reușiseră să identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvoltă în apă.

Astfel, ei au putut să confirme primul dintre cele două tipuri de holeră, considerat „clasic” şi care s-a făcut vinovat probabil ce declanşarea a cinci dintre cele mai grave şapte epidemii din secolul al XIX-lea. Aproape toate au început în Golful Bengal.

„Înţelegerea evoluţiei unei maladii infecţioase prezintă un potenţial uriaş pentru înţelegerea epidemiologiei sale”, a felului în care aceasta evoluează în timp şi a factorilor care îi favorizează transmiterea între oameni”, a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de genetică şi director al Centrului de studii asupra ADN-urilor străvechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.

Originea bacteriei vinovate de apariţia holerei a rămas multă vreme un mister, întrucât cercetătorii nu puteau să examineze eşantioane vechi. Acest patogen se ascunde în intestinele victimelor şi nu ajunge niciodată în dinţi şi oase. Din acest motiv, nu există aproape niciodată resturi de ADN ale bacteriei.

ADN-ul bacteriei utilizate în acest studiu a fost extras din intestinul unui bărbat mort de holeră în 1849.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în fiecare an apar pe plan mondial între 3 milioane şi 5 milioane de cazuri noi de holeră care fac între 100.000 şi 120.000 de morţi.