Piața Unirii, un spațiu încărcat de istorie al Capitalei, în care s-au desfășurat cele mai importante evenimente legate de Unirea Principatelor de la 1859 (VIDEO)

Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Cu fiecare pas pe care-l faci în Piaţa Unirii din Bucureşti calci efectiv pe o felie de istorie care începe cu câteva sute de ani în urmă. Faptul că a fost la nivel reprezentativ un fel de „marcă” a Bucureştilor, a făcut ca regimurile politice să numească acest spaţiu de fiecare dată altfel, în funcţie de evenimentele marcante ale istoriei. Astfel, după ce în timpul lui Carol al II-lea s-a numit Piaţa „8 iunie”, Ion Antonescu a dispus să se numească „Piaţa 6 septembrie”, pentru ca în anii regimului comunist actualul bulevard al Unirii să se numească Victoria Socialismului.

Acest areal bucureştean a jucat un rol semnificativ în multe dintre momentele istorice ale Capitalei României.

“I s-a dat numele de Piața Unirii pentru că în acel spațiu s-au desfășurat cele mai importante evenimente legate de Unirea Principatelor de la 1859”, povestește istoricul Răzvan Theodorescu.

Aici, în Piaţa Unirii s-au adunat mii de locuitori ai Bucureştiului şi ai zonelor învecinate care, printr-o puternică presiune a străzii, au contribuit la evenimentul unionist din 24 ianuarie 1859, plănuit de mai marii zilei într-o sală a adunării obşteşti care astăzi nu mai există.

“Când eram ministru al Culturii, acest lucru a dus și la decizia mea de a se amplasa pe acel deal a frumoasesi statui a lui Alexandru Ioan Cuza, realizată de regretatul sculptor Paul Vasilescu”, afirmă Răzvan Theodorescu.

Spaţiul cuprins între Palatul Parlamentului, Dealul Mitropoliei, Biserica Sfântul Anton, Hanul lui Manuc precum și zona aflată de o parte şi de alta a râului Damboviţa, unde se află Tribunalul Municipiului Bucureşti și Biblioteca Națională a României, a fost dintotdeauna o zonă dedicată comerţului, aşa cum s-a perpetuat până astăzi.

“Pe la 1830, s-a ridicat piața cea mare a orașului. Pe o parte a Domboviței era hala de carne, iar pe partea cealaltă era hala pentru fructe și legume, halele Bibescu. În 1872, un arhitect francez, după modelul halelor metalice de la Paris, a ridicat halele metalice de la București, care erau un adevărat monument de arhitectură industrială”, mai spune istoricul român.

Bucureştiul este un organism viu, într-o continuă transformare, unele construcţii dispar, apar altele noi, moderne, cum ar fi Tribunalul Municipiului București din Bulevardul Unirii nr. 37, inaugurat în 2006, cu o suprafaţă de 27.000 mp şi 8 niveluri precum şi noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României din Bulevardul Unirii nr. 22, cu un fond de aproximativ 13.000.000 de unități bibliografice cu caracter enciclopedic. Acestea şi multe altele sunt perle arhitectonice contemporane care impun Capitala României pe harta lumii civilizate.

Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.