Preşedintele Parlamentului European a anunțat că fondul de redresare economică va fi lansat cu sau fără susținerea Poloniei şi Ungariei. David Sassoli: Nu putem face un pas în spate

David Sassoli, preşedintele Parlamentului European, a dat asigurări că programul de redresare economică în valoare de 750 de miliarde euro, propus de Uniunea Europeană, va fi lansat chiar dacă Polonia şi Ungaria îşi menţin veto-ul. Cele două țări se opun atât acestui program, cât și bugetului multianual al Uniunii, nemulțumite că banii europeni sunt condiționați de respectarea principiilor statului de drept. Sassoli a insistat că Mecanismul de redresare şi rezilienţă, gândit pentru a ajuta economiile ţărilor membre afectate de pandemia de coronavirus, va fi pus în aplicare cu sau fără susținerea Budapestei și Varșoviei.

David Sassoli susține că programul UE de redresare economică va fi implementat cu sau fără susținerea Ungariei și a Poloniei

Preşedintele Parlamentului European a insistat, într-o intervenție pentru postul de televiziune italian Sky Tg24, că programul de redresare economică propus la nivelul UE va fi aplicat chiar dacă Ungaria și Polonia își menţin veto-ul.

„Noi nu putem face un pas în spate. (…) Polonia şi Ungaria trebuie să rezolve problema aprobării lor. Dacă nu există consens, vom continua cu privire atât la fond, cât şi la statul de drept”, a punctat David Sassoli, citat de ANSA.

Recent, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că fondul de redresare economică post-COVID-19 ar putea deveni realitate și fără Ungaria și Polonia.

Declarațiile vin în contextul în care Ungaria și Polonia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, în valoare de 1.100 miliarde euro, precum şi faţă de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în valoare de 750 miliarde euro. Liderii celor două state sunt nemulțumiți că accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea principiilor statului de drept.

Președintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a acuzat Uniunea Europeană că practică față de statele membre „o politică de forţă brută”, pe care a catalogat-o drept „teroare morală”.

„Dacă ameninţările şi şantajul sunt menţinute, noi vom apăra ferm interesele vitale ale Poloniei. Veto. În acest fel vom reacţiona împotriva tuturor celor care caută să ne forţeze mâna”, a declarat, la rândul său, vicepremierul polonez Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului de guvernământ ultraconservator Lege și Justiție, considerat liderul de facto al Guvernului de la Varșovia.

Ambele state sunt investigate de UE pentru măsurile de limitare a independenţei justiţiei şi a presei.

Tensiuni în Polonia, în legătură cu poziția țării față de programul de redresare economică și bugetul multianual al UE

Coaliţia de guvernare din Polonia a părut că se îndreaptă către un conflict deschis, duminică, înainte de termenul limită de luni pentru un acord asupra bugetului multianual.

Vicepremierul Jaroslaw Gowin, liderul Accord, partener minoritar la guvernare, a spus că partidul său susţine eforturile de găsire a unui compromis: „Veto-ul este ultima soluţie”.

În schimb, celălalt partener de coaliţie minoritar, ultra-conservatorul Polonia Unită, susține o poziție fără compromisuri, fapt declarat de Zbigniew Ziobro, ministru al Justiției. El a punctat că orice altceva decât un veto ar duce la pierderea încrederii în Mateusz Morawiecki, premierul țării și membru al partidului Lege şi Justiţiei (PiS), cel mai mare partid din coaliţia de guvernământ.

Joi, Gowin afirmase că Polonia va renunța la veto dacă liderii Uniunii vor aproba o declaraţie explicativă privind legătura dintre fondurile europene și statul de drept. Vineri, însă, premierul Mateusz Morawiecki a spus că poziţia ţării nu s-a schimbat, notează Reuters.

Duminică, Jaroslaw Gowin a avertizat că veto-ul ar submina interesele economice ale Poloniei. „Nu primim nimic gratuit de la nimeni. Polonia Unită ştie să numere”, a fost replica lui Janusz Kowalski, ministru adjunct al activelor de stat.

Primarii din Varşovia şi Budapesta au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au condamnat poziția țărilor lor.