Directiva (UE 2022/2041) prin care a fost introdus salariul minim european ar putea fi anulată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Actul normativ a fost contestat de guvernele Danemarcei și Suediei.
Contestația formulată la instanța europeană este susținută și de Avocatul General al CJUE Nicholas Emiliou. Acesta consideră, la fel ca și reprezentanții Danemarcei și Suediei, că directiva este incompatibilă cu dreptul UE şi recomandă să fie anulată, după cum relatează ziare.com. Avizul său ar putea avea consecinţe dezastruoase deoarece vizează una dintre cele mai importante reglementăriUE în domeniul social.
Consiliul European a adoptat Directiva (UE 2022/2041) privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană cu susținerea a 24 din cele 27 de state membre. Danemarca şi Suedia au votat împotrivă, motivând că directiva ar putea ameninţa modelele lor naţionale de relaţii de muncă autonome.
În aceste condiții, guvernele celor două state, susținute de asociaţiile patronale şi de sindicate, au introdus o acţiune la CJUE. Argumentul invocat este legat de încalcarea articolului 153 alineatul (5) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Acest document limitează competenţele UE în materie de salarizare. La rândul său, avocatul general al CJUE s-a aliniat acestui punct de vedere, solicitând anularea integrală a directivei.
Pe de altă parte, acest punct de vedere contrastează cu cele emise anterior de Parlamentul European, Consiliu şi Comisia Europeană, care au analizat temeiul juridic al directivei.
Susținătorii menținerii acestei directive europene spun că documentul nu defineşte în mod direct niveluri salariale sau proceduri specifice pentru stabilirea acestui venit. În schimb, arată ei, propune un cadru procedural pentru stabilirea salariilor minime legale şi consolidarea negocierii colective. Aceste procese sunt puse în aplicare la nivel naţional, fapt ce respectă autonomia statelor membre.
Directiva permite fiecărui stat să aplice propriile criterii pentru stabilirea salariului minim. De altfel, reperele salariale stabilite de statele membre, în baza documentului variază foarte mult – de la 46% din salariul mediu în Letonia la 60% în Slovacia.
Avizul avocatului general este facultativ, deși CJUE îi urmează adesea recomandările. Există și cazuri în care instanța a adoptat puncte de vedere diferite, în special în cauzele privind legislaţia europeană. Și de această dată, cel mai probabil, CJUE este de așteptat să adopte o poziție mai nuanțată. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici argumentele juridice prezentate de avocatul general nu sunt clare și coerente.
Indiferent ce se va întâmpla la CJUE, obiectivele directivei vor rămâne în vigoare. Statele membre vor putea să ia propriile măsuri pentru asigurarea unor salarii minime adecvate şi promovarea negocierilor colective.
Din punct de vedere politic, însă, anularea directivei ar reprezenta un eșec major pentru Europa socială