Tinerețea tragică a Prințului Philip: naziștii, cariera în marină și familia distrusă

Prințul Philip, ducele de Edinburgh, a fost unul dintre cei mai cunoscuți bărbați din lume. Ca soț al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, el a reprezentat monarhia britanică pentru mai bine de 60 de ani și a fost cel mai longeviv consort al unui suveran britanic în exercițiu.

Alături de regină, el a făcut multe pentru a reprezenta familia regală ca o instituție neschimbată într-o lume care a devenit aproape de nerecunoscut de la momentul în care Elisabeta a II-a a urcat pe tron, în 1952. Cu toate acestea, din perspectiva lui Philip, această siguranță a fost într-un contrast flagrant cu anii timpurii ai vieții sale, care au fost marcați de război, neglijență, tragedie și perseverență. În multe feluri, familia și mariajul său de succes au compensat încercările tinereții sale, scrie History Answers.

Prințul Philip al Marii Britanii a avut o tinerețe tragică, una marcată de destrămarea familiei sale

Philip s-a născut pe 10 iunie 1921, pe insula elenă Corfu, fiind singurul fiu al Prințului Andrei din Grecia și Danemarca și al Prințesei Alice din Battenberg, care aveau deja patru fete. Deși astăzi este văzut ca britanic, la naștere Prințul Philip a fost Prinț al Greciei și Danemarcei. Această dualitate din titulatura sa a fost reliefată de numele său – a fost botezat „Philippos”, dar aparținea Casei danezo-germane Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg.

Andrei a fost absent la nașterea lui Philip, moment care l-a prins luptând în armata elenă în Războiul Greco-Turc dintre 1919 și 1922. Partea elenă a pierdut confruntarea, iar Andrei avea să fie eliberat de la comandă și în cele din urmă arestat, în timpul Revoluției din 11 septembrie 1922, când forțele elene s-au revoltat împotriva guvernului, pe care l-au considerat responsabil de înfrângerea suferită în fața Turciei. Acest episod a condus la decăderea monarhiei elene și la abdicarea Regelui Constantin.

Familia a încercat să se stabilească în apropiere de Paris, Franța, unde Andrei și Alice au închiriat o casă. Încă de la început au trăit în sărăcie. Viața lui Filip era marcată de o mare confuzie – era un prinț căzut în disgrație al Greciei, trăia în Franța, dar era educat într-o manieră britanică, la MacJannet American School. În anul 1929, viața de familie deja începea să se destrame. Alice, născută fără auz, era pe punctul unei căderi nervoase, iar în 1931 a ajuns într-un sanatoriu elvețian. Într-un interval de doar nouă luni, toate cele patru surori ale lui Philip s-au căsătorit și au plecat în Germania. Prințul Andrei, tot mai îndepărtat de familie, a plecat în sudul Franței cu o amantă.

După dezintegrarea familiei sale, partea britanică a familiei l-a luat în grija sa pe Philip, a cărui bunică maternă era nimeni alta decât Prințesa Victoria.

Înrolarea în Marina Regală, un nou început pentru viața Prințului Philip

Anul 1938 avea să aducă un nou suflu în viața lui Filip. Sfătuit de tatăl său și de Lordul Mountbatten, Filip a decis să se înroleze în Marina Regală, la Britannia Royal Naval College din Dartmouth. El a excelat la pregătire și era considerat un tânăr cu foarte mult talent.

Erau vremuri grele pentru Marină, pentru că între Marea Britanie și Germania se iviseră zorii celui de-al Doilea Război Mondial. Concret, serviciul său militar a început în ianuarie 1940, când a fost repartizat pe HMS Ramillies. Inițial a fost ținut departe de război, pentru că Grecia nu era implicată, iar britanicii nu doreau moartea unui prinț elen pe vreun vas al Marinei Regale. Când Italia a invadat Grecia, Filip a devenit un participant activ al Forțelor Aliate și s-a făcut remarcat în Bătălia de la Capul Matapan, de pe coast Greciei, din martie 1941.

La 21 de ani, el avea să devină unul dintre cei mai tineri prim-locotenenți din marină, iar în 1943, de această dată la bordul HMS Wallace, a luat parte la invazia Siciliei.

Pentru o scurtă vreme, Prințul Philip a stat în Germania, unde s-a simțit izolat. Propaganda nazistă cuprinsese chiar și școala unde învăța el

În anul 1933, în viața lui Philip a repărut și a doua sa soră, Theodora, care a dorit să îi imprime un alt stil de viață și o altfel de educație, introducându-l unui mentor renumit al vremii: Kurt Hahn. În toamnă, Philip avea să fie trimis la școala Schloss Salem din Baten-Wurttemberg.

Erau vremuri periculoase să te muți în Germania, unde recent venise la putere Adolf Hitler. Pentru Philip, mișcarea a venit la momentul nepotrivit, un moment în care tineretul hitlerist demarase mișcări de propagandă inclusiv la școala în care învăța el.

În 1934, Philip a revenit în Marea Britanie și a intrat la o școală din Scoția.