UE a anunțat marți primele sancțiuni pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, la propunerea MAE. Printre cei vizați sunt Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Marina Tauber

UE a anunțat marți primele sancțiuni pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, la propunerea MAE. Printre cei vizați sunt Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și Marina Tauber
În imagine: Oligarhul moldovean Vlad Plahotniuc. Sursa foto: Vlad Plahotniuc / Facebook

MAE anunță o decizie a Consiliului UE privind sancționarea a cinci persoane acuzate că vor să destabilizeze situația din Republica Moldova. România a obținut acordul politic al tuturor statelor membre UE referitor la crearea regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova și a ordinii sale constituționale, propunere lansată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la Consiliul Afaceri Externe din 20 februarie 2023, cu ocazia dejunului de lucru al miniștrilor europeni de externe cu ministrul de externe al R. Moldova Nicu Popescu.

UE impune sancțiuni împotriva unor oligarhi din Republica Moldova

Sancțiunile impuse de UE la cererea Ministerului de Externe din România vizează înghețarea fondurilor deținut de aceste persoane în UE și interdicții de călătorie.

Ambele tipuri de măsuri privesc persoane responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea R. Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea.

UE a sancționat următoarele persoane:

  1. Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova. E condamnat definitiv pentru corupție și e fugit în Israel, de unde coordonează activitatea partidului său.
  2. Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;
  3. Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;
  4. Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Ea a fost invitată în prime-time la postul de televiziune România TV, fondat de Sebastian Ghiță, într-o emisiune din februarie
  5. Vladimir Plahotniuc: fugar, fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționate alte două persoane:

  1. Aleksandr Kalinin: liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova, a sprijinit în mod constant acțiuni care amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, prin sprijinirea forțelor militare din Rusia și promovarea simbolurilor invaziei;
  2. Grigore Caramalac: președintele Fundației IFAVIS, este responsabil de organizarea, prin fundația pe care a fondat-o, de evenimente patriotice în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.

Regimul reflectă în cea mai mare parte elementele propuse de România, inclusiv din perspectiva sancționării faptelor de corupție, potrivit MAE, în măsura în care prin acestea se ajunge la exercitarea controlului asupra autorităților publice din R. Moldova sau influențarea semnificativă a activității acestora. Pe viitor, se urmărește consolidarea regimului de sancțiuni cu noi listări, în funcție de evoluțiile situației din R. Moldova.

Semnificația sancțiunilor

Potrivit MAE, inițiativa ministrului de externe Bogdan Aurescu a venit în întâmpinarea solicitărilor autorităților R. Moldova. Este cel mai rapid regim de sancțiuni creat vreodată de UE.

Regimul reprezintă o realizare majoră a UE în scopul asigurării tuturor instrumentelor necesare prin care UE poate acționa pentru a preveni acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în R. Moldova, în special în contextul volatil de securitate din regiune, precum și al interesului evident al Rusiei de a aduce și menține R. Moldova sub controlul său și în sprijinul agresiunii sale împotriva Ucrainei.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din decembrie 2022 , în conformitate cu care UE va continua să sprijine R. Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate deja de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în R. Moldova.

Totodată, adoptarea pachetului de sancțiuni vine în ajunul găzduirii, de către R. Moldova, la 1 iunie, a celui de-al 2-lea Summit al Comunității Politice Europene. Din perspectivă simbolică, adoptarea primului pachet de listări de persoane în baza noului regim de sancțiuni demonstrează, încă o dată, sprijinul fără echivoc al UE și al României pentru R. Moldova.

MAE susține că pentru România, adoptarea și implementarea acestui regim de sancțiuni va contribui la asigurarea securității și stabilității la frontiera sa estică – frontieră externă a UE și, în consecință, va crește securitatea națională.

În plus, acest demers este în logica sprijinului consistent oferit R. Moldova pentru menținerea parcursului său european și ancorarea fermă în valorile democrației și statului de drept.

MAE român a lucrat îndeaproape cu autoritățile R. Moldova pentru a întocmi propuneri concrete de listare, însoțite de dovezile aferente, a căror temeinicie a fost verificată de instituțiile europene de profil. Negocierea și agrearea, de către statele membre UE, a acestui regim de sancțiuni, creat la inițiativa ministrului de externe Bogdan Aurescu într-un timp record, s-a realizat în baza demersurilor, analizelor și argumentelor prezentate de România, statele membre UE conștientizând că orice acțiune destabilizatoare în R. Moldova afectează securitatea la granițele externe ale UE, inclusiv securitatea României, fiind astfel esențială adoptarea unor măsuri urgente în sprijinul R. Moldova.