Un expert de la Kiev explică de ce șansele la limba maternă a românilor din Ucraina sunt mici. „S-a negociat real doar cu Ungaria”

Kievul se teme de noi critici din partea Ungariei care pot să se transforme în alte inițiative de blocare a parcursului european sau euroatlantic al Ucrainei”, susține expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice.

Minoritățile se feresc să critice Kievul, pentru a nu fi acuzate de atitudini proruse

O revenire la studierea tuturor disciplinelor în limba maternă în cazul minorității naționale românești din Ucraina este puțin probabilă, spune, într-un interviu pentru publicul Libertatea, expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice.

Lihaciov crede că legea minorităților naționale trebuie îmbunătățită, dar spune că Ucraina a avut consultații reale doar cu Ungaria, care este de acord să finanțeze cu acordul Kievului un număr mare de școli private cu predare în limba maghiară.

Istoric, politolog, specialist în drepturile omului, xenofobie și antisemitism, Lihaciov este unul dintre cei mai importanți experți în domeniul drepturilor omului din Ucraina.

El menționează că nu au avut loc consultări și dezbateri reale cu reprezentanții minorităților naționale. Totuși, au existat voci ale diferitor etnii care și-au exprimat nemulțumirea. Acestea aparțineau comunităților maghiară, etnicilor români, germani și polonezi.

Nu au fost pretenții noi, ci cele deja cunoscute de mai mulți ani. Analistul arată: Minoritățile se feresc să critice Kievul, pentru a nu fi acuzate de atitudini proruse.

Viaceslav Lihaciov observă că după invadarea Ucrainei minoritățile naționale sunt mai atente și se feresc să critice Kievul așa cum o făceau odinioară.

„Rusia a folosit argumentul încălcării drepturilor rusofonilor pentru a justifica invazia, de aceea minoritățile naționale se tem să critice Kievul pentru a nu fi acuzate că sprijină narațiunile oficiale ale Kremlinului.

Este un fel de autocenzură cauzată de război. Minoritățile nu vor să fie acuzate că fac jocul Rusiei”, explică Lihaciov.

Totuși, au existat multe voci critice ale experților ucraineni, care au menționat că proiectul de lege nu corespunde spiritului european, fiind necesară introducerea unor amendamente în urma confuziilor terminologice introduse.

Kievul se teme de Ungaria

Lihaciov menționează că minoritatea maghiară, dar și cea română din Ucraina nu sunt de acord cu nivelul de asigurare a drepturilor la studii în limba maternă în școlile publice după adoptarea legii educației din 2017.

„Unele minorități nu înțeleg de ce nu sunt aduse modificări în legea educației din 2017. Kievul însă are o poziție principială – revenirea la legislația veche nu va avea loc.

Și trebuie să înțelegem că prin legea educației s-a dorit derusificarea Ucrainei, nimeni nu și-a propus să-i lipsească de anumite drepturi pe români, maghiari sau alte naționalități.

Politologul susține că partea ucraineană s-a consultat cu Budapesta în timpul elaborării acestei legi, de aceea reacția Ungariei a fost mult mai prudentă comparativ cu cazurile din trecut. „În dialog cu Ungaria, Ucraina a găsit anumite soluții de compromis în timpul elaborării legii minorităților naționale.

De fapt, Kievul a avut consultații reale pe marginea legii doar cu Budapesta. Kievul se teme de noi critici din partea Ungariei care pot să se transforme în alte inițiative de blocare a parcursului european sau euroatlantic al Ucrainei”, susține Lihaciov.

Lihaciov explică de ce partea ucraineană s-a consultat cu Budapesta în timpul elaborării acestei legi Expertul adaugă că politicienii maghiari văd drept o soluție de compromis posibilitatea de a finanța pe teritoriul Ucrainei școli private în care, potrivit legii, toate disciplinele pot fi predate în limba maternă.

În baza reacției reținute a Budapestei față de lege consider că ea este de acord să finanțeze mai multe școli private cu predare în limba maghiară în Ucraina, iar statul ucrainean în timpul discuțiilor bilaterale i-a dat asigurări Ungariei că nu va interzice acest lucru.

Expertul menționează: Kievul este criticat de politicienii naționaliști că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale Viaceslav Lihaciov este de părere că Ucraina nu este obligată să finanțeze un învățământ integral în limba maternă, iar soluțiile găsite în urma negocierilor cu Budapesta corespund recomandărilor Consiliului Europei.

La întrebarea ziarului Libertatea cum poate fi rezolvată problema nemulțumirii minorităților naționale de legislația privind învățământul în contextul poziției principiale a Kievului de a nu schimba legea educației, expertul susține că Ucraina a abandonat după 2014 paradigma „neimplicării în oazele etnice” de pe teritoriul său.